Prin noua Lege a Învăţământului, Ministerul Educaţiei vrea ca universităţile care nu pot face dovada calităţii programelor de studiu fie să se desfiinţeze, fie să fuzioneze cu o altă instituţie de învăţământ superior.
Proiectul de lege prevede finanţarea diferenţiată a universităţilor, în funcţie de performanţe. Astfel că instituţiile de la coada clasamentului vor rămâne cu fonduri foarte mici sau chiar deloc. Actul normativ prevede, potrivit Gândul, "comasarea prin fuziune a universităţilor care au misiuni asemănătoare şi sunt localizate în aceeaşi unitate teritorial-administrativă sau la o distanţă mai mică de 150 de kilometri între localităţile de reşedinţă", însă ministrul Daniel Funeriu a preferat să păstreze detaliile pentru viitoarele metodologii prin intermediul cărora ideea va fi pusă în practică.
"Prin această lege, creăm cadrul prin care universităţile pot să se reorganizeze în consorţii sau să fuzioneze. Vom putea vorbi despre fuzionarea mai multor universităţi, în momentul în care finanţarea nu se mai justifică. Acest lucru este valabil şi pentru universităţile de stat şi pentru cele private, deoarece şi acestea fac parte din sistemul de învăţământ şi au acces la granturile de cercetare. Ministerul nu ameninţă pe nimeni, dar dacă se va constata că unele universităţi nu au suficiente resurse, le vom putea obliga, prin finanţare, să fuzioneze. Poate că, din două proaste, facem una bună", a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Melania Vergu.
O altă modificare adusă de proiectul de lege constă în renunţarea la organizarea pe catedre în favoarea departamentelor. Mai mult, fiecare rectorat va putea renunţa chiar şi la facultăţi în favoarea unei structuri departamentale.
Noul tip de organizare va presupune şi interdicţia rudelor de gradul I şi II de a lucra cot la cot, precum şi o modalitate cu totul nouă de stabilire a conducerii. Rectorul, care va putea fi inclusiv o persoană din exteriorul instituţiei, nu va mai fi ales de către Senat, ci va fi desemnat de o comisie compusă în proporţie de 50% de membri din cadrul universităţii şi 50% din membri din afara universităţii. Odată desemnat, acesta va încheia un contract de performanţă cu universitatea şi îşi va desemna prorectorii. Consiliul facultăţii va avea la rându-i o altă faţă, membrii respectivei structuri vor fi aleşi de către toate cadrele titulare. În plus, un sfert dintre aceştia vor fi studenţi, aleşi prin vot direct.
De asemenea, Legea Educaţiei Naţionale a preluat o serie de prevederi din fostul proiect de lege, asumat de Guvern în faţa Parlamentului, în toamna anului trecut. Astfel, aceasta prevede înfiinţarea unui registru matricol unic, ce va consta dintr-o bază de date electronice în care vor fi înregistraţi toţi studenţii, clasificarea universităţilor în trei categorii: de educaţie, de cercetare şi creaţie artistică şi de cercetare avansată şi educaţie şi interzicerea cumulului de norme didactice.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, consideră noua lege ca fiind "peticită" şi "fără viziune". "Avem nevoie de un proiect de lege elaborat de oameni cu capul pe umeri pentru că acesta este un proiect peticit, diletant, un document fără viziune. Nici nu ştiu dacă ar putea fi numit proiect de lege", a mai declarat Marga.