Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, luni, la Bucureşti că România primeşte undă verde pentru Planul de redresare şi rezilienţă, în valoare de 29,2 miliarde de euro.

"Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Acordul vine după o evaluare aprofundată şi o cooperare foarte bună. Vreau să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru frumoasa colaborare din ultimele luni", a spus Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de premierul Florin Cîţu.

Conferinţa a avut loc la Spitalul Universitar de Urgență București, după ce Ursula von der Leyen a vizitat unitatea spitalicească.

"Eu pot garanta că Guvernul va implementa toate reformele asumate, pentru ca România să atragă toți banii prin PNRR", a spus premierul Florin Cîţu.

3,6 miliarde de euro avans

Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19, a transmis reprezentanţa Comisiei Europene în România. 

În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României. CE va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în planul de redresare şi rezilienţă.

MRR este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga UE.

"Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice", se mai precizează în informare. 

Digitalizare, măsuri "verzi", infrastructură

Comisia a constatat că planul României alocă 41% din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziţiei verzi. Printre aceste măsuri se numără şi eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero şi transferul modal către transportul feroviar şi transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor private şi publice.

De asemenea, Comisia a constatat că planul României alocă 21% din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziţiei digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administraţiei publice şi a întreprinderilor, de îmbunătăţire a conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale şi de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate şi telemedicină. "Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educaţiei vor contribui la dezvoltarea competenţelor atât în rândul elevilor, cât şi al profesorilor şi vor fi susţinute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor şcolare şi de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinaţional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii", subliniază reprezentanţii CE.

Potrivit informării, "Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme şi investiţii care se consolidează reciproc şi care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice şi sociale evidenţiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părţi semnificative a acestora". 

Se preconizează că realizarea reformelor şi a investiţiilor în domeniul social şi educaţional va aborda o serie de vulnerabilităţi şi deficienţe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administraţiei publice, inclusiv prin îmbunătăţirea eficacităţii sistemului judiciar şi prin combaterea corupţiei, precum şi măsuri de sprijinire a investiţiilor private, în special pentru IMM-uri, şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri prin reducerea obligaţiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educaţiei şi al locurilor de muncă vor crea o piaţă a forţei de m uncă mai puternică, favorizând creşterea econom ică. Reformele em blematice privind eliminarea treptată a cărbunelui şi decarbonizarea transporturilor, precum şi investiţiile care promovează tranziţia verde şi tranziţia digitală ar trebui să stim uleze competitivitatea şi să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor şi a investiţiilor din domeniul educaţiei incluse în plan, rezilienţa socială ar trebui să crească. Datorită forţei de muncă bine calificate şi reducerii părăsirii timpurii a şcolii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la şocurile viitoare, iar populaţia, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, prezentate de Digi24:

1. Sisteme de apă şi canalizare - 1,88 miliarde de euro

- 1630 km construiți de rețele de apă

- 2470 km construiți de rețele de canalizare

- conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2. Împăduriri şi protejarea diversității - 1,37 miliarde de euro

- plantate 45.000 de hectare de pădure

- 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3. Managementul deşeurilor - 1,2 miliarde de euro

- ţinta de 55% grad de reciclare in 2025

- 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4. Sectorul de transport - 7,62 miliarde de euro

- 434 km de autostradă construiți

- 52 stații electrice construite

- 625 hectare de perdele forestiere

- implementarea unui nou sistem de taxare "poluatorul plăteşte"

- înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

- 311 km de cale ferată modernizată

- 110 km de cale ferată electrificată

- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

- 12,7 km de rețea nouă de metrou

- 32 de trenuri noi de metrou

5. Fondul pentru Valul Renovării - 2,2 miliarde de euro

- 1000 - 1500 blocuri reabilitate energetic

- 2000 clădiri publice reabilitate

6. Energie - 1,62 miliarde de euro

- 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

- finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale - 1,89 miliarde de euro

- legarea ministerelor într-o singură rețea

- 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

- 300.000 de funcționari publici instruiți digital

- internet de mare viteză în 790 de sate

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii - 482 milioane de euro

- creştere venituri colectate cu 3% din PIB

- 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

- pensii speciale limitate

- sistem nou de pensii cu indexare automată

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare - 2,36 miliarde de euro

- 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

- 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

- 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor - 2,1 miliarde de euro

- 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

- 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

- 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

- 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11. Turism şi cultură - 200 milioane de euro

- 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

- 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

- 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12. Sănătate - 2,45 miliarde de euro

- 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

- 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

- 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

- 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

- 10 unităţi medicale mobile

13. România Educată - 3,6 miliarde de euro

- 50 de şcoli noi

- 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

- 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

- 20.000 locuri de recreere şi lectură

- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

- 1175 SMART LAB-uri

- 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.