Sâmbătă, imediat după ora prânzului, în faţa primăriei din Vadu Crişului a fost agitaţie mare. Comuna a organizat cea de-a 35-a ediţie a Târgului de la Vama Sării, dar a sărbătorit şi un alt eveniment important pentru istoria locului: aterizarea forţată pe câmpurile comunei, pe 6 iunie 1930, adică cu exact 85 de ani în urmă, a regelui Carol al II-lea. Pe-atunci încă prinţ, Carol al II-lea se întorcea conspirativ din străinătate, tocmai pentru a fi încoronat.
Pentru a celebra cele două evenimente, primăria Vadu Crişului a pus la punct un program de două zile „cu de toate”: reconstituire istorică, dezvelirea unui bust, inaugurarea unui pod şi serbare câmpenească.
Musafiri aterizaţi
Tineri îmbrăcaţi în straie populare, doamne gătite ca de un eveniment de soi şi domni pe care cele peste 30 de grade din termometre i-au salvat de oficialele sacouri şi cravate mişunau sâmbătă la prânz ca într-un furnicar în centrul comunei Vadu Crişului. Continuu, cineva căuta ceva: colacul, florile, sarea sau vreun alt obiect de neînlocuit. Când deasupra lor a trecut un elicopter, au amuţit cu toţii: invitaţii lor de seamă erau la poartă. Aeriană, ce-i drept.
În frunte cu primarul comunei, Dorel Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, şi senatorul Gavrilă Ghilea, oamenii s-au îndreptat spre câmpurile satului, unde prinţul Paul al României, nepotul regelui Carol al II-lea al României, împreună cu soţia sa, prinţesa Lia, şi copilul lor Carol Ferdinand, încercau să reproducă „pe rit nou” momentul din 1930.
Cei trei au aterizat cu elicopterul pe câmpul comunei, sub privirile curioase a câtorva zeci de săteni. Nu prea mulţi, că până la urmă era sâmbătă la amiază, iar oamenii aveau ce deretica pe lângă case. Cei care au fost totuşi prezenţi n-au pierdut nicio secundă din eveniment, imortalizându-l cu „smartfoanele”. Că dacă prima aterizare regală din Vadu Crişului n-are prea multe dovezi lăsate în urmă, măcar cea de-a doua, fie ea mult mai puţin importantă, să dăinuie pe vecie!
De dragul Mariei...
Prinţii au fost întâmpinaţi de oficialii Vadu Crişului cu pâine, sare şi apă. „Apă din ulcior, cum a băut regele”, şi-a îndemnat primarul invitaţii, arătându-i ulciorul de ceramică albă, specifică Vadu Crişului. Cea care le-a dat să bea apă din ulcior a fost Andreea, strănepoata Mariei Mudura, tânăra care în urmă cu 85 de ani îi dădea regelui apă de băut şi care, după acest moment, a fost omagiată de Casa Regală cu o statuie în Bucureşti şi o monedă de aur tipărită cu chipul ei.
Atât l-a impresionat Maria pe rege că ani la rând oamenii satului au fost chemaţi la Bucureşti, la petreceri regale. „Din 1930 până în 1940, Vadu Crişului a purtat numele de Vadul lui Carol al II-lea. În fiecare an era invitată o delegaţie de la Vadu Crişului de ziua lui la Casa Regală. S-a îndrăgostit de Vadu Crişului”, a explicat primarul Dorel Cosma.
„Acum 15 ani am cunoscut-o pe doamna Maria, era foarte bătrână atunci”, le-a mărturisit prinţul Paul gazdelor sale.
În timp ce cei mari discutau despre momentul istoric, cel mai simpatic a fost, de departe, micul prinţ Carol Ferdinand. Îmbrăcat într-un costum popular, el îşi striga insistent mama, pentru a-i oferi un mac cules de pe câmpul pe care au aterizat.
Regele rămâne în comună
Alaiul s-a îndreptat apoi spre casa în care a locuit Maria Mudura. Pe faţada acesteia a fost dezvelită o placă comemorativă care arată că acolo a trăit cea care i-a dat apă din ulcior principelui. De la casa Mariei Mudura, invitaţii şi gazdele lor au pornit pe jos, flancaţi de tineri costumaţi în straie populare şi de jandarmi, spre un mic parc din centrul comunei.
Acolo, Larisa Bradea, elevă a colegiului comunei, le-a povestit celor prezenţi ce s-a petrecut în ziua de 6 iunie 1930 în comună: cum avionul aterizat forţat la marginea satului i-a atras pe ţăranii curioşi, cum aceştia nu şi-au dat seama de la început că „în spatele pelerinei lungi de piele, o caschetă de pilot ascunde chipul principelui Carol al II-lea al României”, cum Maria Mudura, fata de 18 ani, i-a dat să bea apă din ulcior şi astfel chipul ei a ajuns imprimat pe o monedă de aur, iar regele însuşi i-a fost naş de cununie fetei. Biografia Mariei Mudura a fost prezentată apoi de nepoata femeii.
Prinţul Paul a povestit la rândul său cum a aflat el de evenimentul din Vadu Crişului: moştenind biblioteca din Portugalia a bunicului său, a găsit acolo o carte: „Aterizarea lui Carol al II-lea în Vadu Crişului”. Ea conţine fotografiile făcute cu sătenii, inclusiv cu Maria Mudura, şi a fost arătată de prinţ, în original, localnicilor.
Prinţul şi primarul au dezvelit apoi bustul lui Carol al II-lea, ce va dăinui de acum în centrul comunei. Monumentul a fost realizat de sculptorul Deac Arpad, care a refăcut pe soclu şi moneda de aur cu chipul Mariei Mudura.
Să vină turiştii!
După o horă întinsă pe străzile comunei, în care s-a prins şi prinţesa Lia, mulţimea s-a îndreptat apoi spre halta Vadu Crişului, unde s-au petrecut ultimele două evenimente ale zilei: a fost inaugurat un pod peste Crişul Repede şi a fost reprodusă vămuirea sării, aşa cum se făcea în secolul XVII, când la Vadu Crişului era vama spre Câmpia Panonică.
Doi tineri ai comunei au venit cu pluta pe Crişul Repede, fiind opriţi lângă pod, pentru a-şi prezenta marfa, adică droburile de sare şi lemnele ce le transportau. Majoritatea localnicilor au ales să privească momentul de la înălţimea noului pod, bucuroşi de investiţia făcută în comună.
Podul a costat primăria 1,4 milioane de lei şi este menit să le ofere turiştilor o alternativă de a ajunge la Peştera Vadu Crişului. Până acum, ei trebuiau să meargă pe calea ferată, dar acum pot parcurge un traseu de 1,5 kilometri prin pădure. Efortul merită, căci la final răcoarea peşterii şi splendoarea cascadei Vadu Crişului lasă fără cuvinte orice turist. „Aşteptăm turiştii, căci zona este deosebită”, a spus primarul Cosma.
La finalul zilei, toţi sătenii s-au retras pe terenul de fotbal. Târgul de la Vama Sării este singura sărbătoare câmpenească a comunei, aşa că oamenii au punctat-o ca la carte: cu bere din belşug, mici şi muzică. Duminică, sărbătoarea lor a continuat cu mai multe concerte de muzică populară şi uşoară.