Centrul de Cultură al județului Bihor și-a prezentat raportul de activități, doar că a fost o prezentare începând cu anul 2023, de când la conducere a ajuns managerul Liviu Buțiu. Alături de el, la conferința pe această temă a fost și Horia Abrudan (foto dreapta, jos), vicepreședintele CJ Bihor, în a cărui subordine se află instituția de cultură.
Acesta a subliniat importanța transmiterii tradițiilor către tânăra generație și a protejării patrimoniului imaterial al țării și al zonei deoarece acesta este „codul genetic al poporului nostru”.
Centrul de Cultură include patru ramuri principale: Școala de Arte Francisc Hubic, care în 2025 a sărbătorit Centenarul, Ansamblul Artistic Profesionist (fără angajați în prezent), Compartimentul administrativ (partea logistică și de coordonare) și Compartimentul Cercetare, Conservare și Promovarea Culturii Tradiționale.
Liviu Buțiu (foto stânga, sus) a vorbit despre activitățile, veniturile și beneficiarii Centrului de Cultură, care a înregistrat creșteri semnificative la toate aceste capitole, începând din 2023.
Astfel, anul trecut s-au derulat 103 activități culturale (de la 44 în 2023), ce includ cursurile permanente, partea de cercetare a tradițiilor, târguri, festivaluri populare (de exemplu, Bihorul colindă, Lumină din lumină); 125 de evenimente artistice (față de 48 în 2023): concerte, spectacole, proiecte, expoziții.
S-a înregistrat și o creștere a beneficiarilor neplătitori (de la 17.000 în 2023, la 40.000 în 2025), precum și a plătitorilor de bilete la evenimente (de la 2.600 la 9.000), dar și de elevi din Oradea și Bihor care urmează cursurile Școlii de Arte (419 în 2025, față de 288 în 2023).
Implicit și veniturile înregistrate din activitatea de bază au crescut, de la 120.610 în 2023, la 367.135 în 2025 (o creștere cu 204%), iar din alte activități, de la 40.310 la 205.155, anul trecut (creștere cu 409%).
Elevii Școlii Francisc Hubic plătesc 900 lei pe an (față de 800 lei, anii trecuți) pentru fiecare curs aflat în oferta educativă, 58 la număr, în mai multe domenii: muzică - canto (clasică, ușoară, populară românească, maghiară) și instrumente (pian, vioară, chitară/bas, de suflat, acordeon, percuție, impro jazz); arte vizuale: plastice (pictură, grafică, sculptură), design, meșteșuguri și artă populară, coregrafie (balet, dans modern, contemporan, popular) și actorie.
În cadrul Compartimentului Cercetare, Conservare și Promovarea Culturii Tradiționale, care urmărește păstrarea și transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, Centrul de Cultură are înregistrate tezaure umanii vii, interpreți și confecționari de vioară cu goarnă, meșteri olari etc, a înregistrat vioara cu goarnă în Patrimoniul Culturii Naționale, a publicat 4 cărți: Zestrea în bucate, Bihorul autentic, Zestre de poveste și Tezaure umane vii ale județului Bihor, a realizat un documentar, care a fost transmis la TVR 1, legat de dansul de pe Valea Borodului, cu participarea bătrânilor satului, cu dans și cântec, în jurul unei case din lemn din anul 1872.
Printre evenimentele organizate de Centrul de Cultură în 2025 s-au numărat: Drag de mărțișor care a fost sold-out în 4 ore, Lumină din Lumină, în preajma Paștelui, care a adunat peste 6000 de spectatori la Oradea Arena, Bihorul colindă, cu peste 10.000 de colindători, Higheghe și vin, care a adus mii de participanți în Piața Unirii și sute de tineri artiști îmbrăcați în costume specifice fiecărei subzone a Bihorului, România ne unește, Art Oradea Festival, evenimentele organizate cu ocazia Centenarului Școlii sau de Ziua Iei, activități, spectacole de teatru, concerte în Oradea și județ, inclusiv cu nou înființata fanfară la Săcueni, Festivalul de Artă Art FActory, Festivalul Concurs Național Florica Ungur, ateliere de încondeiat ouă, de cusut costumul popular, pricesne, tabere, șezători, Festivalul multiculturalității, de Ziua Europei, care a adunat pe scena Case de Cultură maghiari, evrei, români, italieni, romi, slovaci, germani și greci.
„Centrul de Cultură al Județului Bihor are o activitate foarte intensă și eterogenă. Faptul că publicul este numeros și prezent în sală, de fiecare dată, certifică faptul că oamenii iubesc tradiția și iubesc acest gen de manifestări,” a declarat Liviu Buțiu.
Planurile Centrului includ continuarea proiectelor de succes, a formării și promovării tinerilor talentați, a conservării patrimoniului cultural, susținerea identității multiculturale, inclusiv prin crearea unei hărți digitale, prin care publicul tânăr va putea descoperi, la un click distanță, elemente populare tradiționale din Bihor, gastronomie, costume specifice, turism cultural, care să includă și cele 17 biserici de lemn din județ (inclusiv cea din Beznea, în care se spune că s-a adăpostit Horea în drumul lui spre Viena, în sec. XVIII), precum și achiziționarea uneui sistem de sunet.
Vezi mai jos raportul: