Obosiţi după doi ani de pandemie, iar acum îngrijoraţi de războiul care a izbucnit pe bătrânul continent, tuturor europenilor le este greu să-şi imagineze viitorul. Ce pare sigur este că tranziţia către o Europă mai puţin poluată şi sustenabilă, demarată odată cu lansarea Pactului Verde European (Green Deal), trebuie să rămână o prioritate.
Pe acest drum, specialiştii preconizează că multe dintre locurile de muncă actuale, în industrii poluante, vor dispărea. În acelaşi timp, va fi nevoie de forţă de muncă în sectoare care acum nu există. Şcolile trebuie să înceapă să pregătească, însă, muncitorii din economia circulară, iar Oradea are şansa să fie deschizătoare de drumuri.
Pregătiri pentru viitor
Săptămâna trecută, specialişti în educaţie non-formală din mai multe ţări europene s-au întâlnit la Bruxelles pentru conferinţa finală a unui proiect Erasmus+, menit să promoveze "biocompetenţele", adică să pună bazele înfiinţării de noi meserii în Europa.
"Ne-am dorit să creăm pachete educaţionale pentru viitori angajaţi din domeniul economiei circulare, astfel încât şcolile şi companiile să aibă know-how-ul necesar pentru a-i forma pe aceşti specialişti", explică Delia Mela, o profesoară din Oradea, manager de proiect pentru România, din partea asociaţiei educaţionale Pro Time-R. Economia circulară, o obligaţie stabilită prin Pactul Verde, presupune partajarea, reutilizarea, repararea şi reciclarea materialelor şi a produselor cât mai mult posibil, pentru prevenirea poluării.
Profesori şi ONG-işti din Cehia, Belgia, Olanda, Germania, Bulgaria, Grecia, Danemarca şi România au lucrat, timp de doi ani, la realizarea a patru manuale care acum pot fi folosite gratuit de şcolile sau firmele care îşi doresc să implementeze aceste specializări. "Am aplicat chestionare în toate ţările partenere, pentru a identifica competenţele pe care le consideră importante", a explicat olandezul Hans Blankestijen (foto), unul dintre membrii din echipa de proiect.
Meseriile nu sunt pentru "proşti"
Manualele sunt patru la număr: unul dedicat producţiei de biogaz, altul despre bio-economie (modele de antreprenoriat în materia resurselor biologice regenerabile), un manual despre bio-ambalaje (înlocuirea plasticului cu ambalaje biodegradabile, cum ar fi cele din orez) şi unul dedicat unei inovaţii dezvoltate de echipa din Germania, care propune transformarea algelor în combustibil "verde".
Toate sunt disponibile gratuit, pe site-ul proiectului, navigator.biocompetences.eu, de unde pot fi descărcate de orice profesor interesat să predea aceste noţiuni sau de manageri de firme care vor să-şi specializeze angajaţii. Nevoie există, după cum a spus Joao Santos (foto), expert în cadrul Comisiei Europene pe probleme ce ţin de forţa de muncă.
Acesta a explicat că Pactul Ecologic European, prin promovarea politicilor "verzi", va duce la dispariţia unor locuri de muncă, pentru că se vor diminua sectoare poluante, precum mineritul, iar alţi specialişti vor avea nevoie de noi calificări, cum sunt cei din sectorul auto, care din 2030 va trebui să producă exclusiv vehicule fără emisii poluante. "Trebuie să ne asigurăm că sistemul educaţional e capabil să realizeze această tranziţie inevitabilă", le-a spus Santos, cerându-le profesorilor să promoveze meseriile mai mult ca până acum. "Suntem cu toţii obişnuiţi să trimitem spre şcolile tehnice doar tinerii despre care considerăm că au eşuat, că sunt prea proşti pentru o facultate. Nu mai trebuie să facem asta", a spus specialistul.
Mentalitatea e problema
Rezultatele proiectului european au fost analizate, la Bruxelles, şi de reprezentanţii unor companii bihorene. Pásztai Zoltán, directorul Eco Bihor, firma care administrează depozitul de deşeuri al Bihorului, s-a arătat dispus să folosească manualele, atât cu studenţii Universităţii Partium, unde din toamnă va preda tehnologii de mediu, cât şi cu propriii angajaţi. Pentru ca tinerii să se înscrie la aceste specializări, crede însă că este nevoie de o schimbare de mentalitate. "La nivel european s-a decis că trebuie să trecem cu toţii într-o economie circulară, dar avem o problemă de percepţie, pentru că sunt măsuri mai incomode pentru cetăţeni şi care costă mai mult", a precizat el.
Firma AstorMueller, care produce încălţăminte, iar la Oradea are departamentele suport, a început să aplice măsuri "verzi", precum folosirea de materiale sustenabile, şi vrea să evolueze. "Ne dorim să descoperim noi soluţii, ca business-ul nostru să fie mai sustenabil", a precizat Nicoleta Jurca, reprezentant al companiei.
Indiferent dacă firmele bihorene vor folosi sau nu aceste manuale, un lucru este clar: în următorul deceniu, vor trebui să-şi regândească multe dintre activităţi, pentru a fi mai verzi, aşa cum toată Europa trebuie să fie.