Compania Verde Magnesium, care are o licență de explorare a zăcămintelor de magneziu din comuna Budureasa, vrea să înceapă să scaneze subteranul, pentru a afla ce resurse sunt acolo.
Totuși, firma româno-americană știe că zăcământul este valoros, dovadă că a atras deja o finanțare europeană pentru exploatarea magneziului, iar directorul companiei a anunțat că-și dorește să producă magneziu începând din 2028.
Fără daune
Pe 4 aprilie, Verde Magnesium SRL a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Bihor memoriul prin care prezintă lucrările de explorare pe care are de gând să le facă la mina de brucit de la Budureasa, în zona cunoscută Dealul Pițigușului, pentru care firma are licență din partea Agenției Naționale de Resurse Minerale.
Memoriul - întocmit de firma orădeană Acormed SRL, patronată de Olimpia Mintaș, cea care semnează aproape toate studiile de mediu din Bihor - a fost făcut public pentru că firma solicită acordul de mediu, act obligatoriu înainte de a demara explorarea propriu-zisă.
Conform documentului, lucrările de explorare vor fi realizate exclusiv pe terenuri private deținute de companie și nu presupun excavații sau amenajarea de infrastructură. Suprafața perimetrului de magneziu este de 40.416 metri pătrați, dar lucrările vor afecta efectiv o arie foarte mică: doar 92 metri pătrați.
Explorările vor include cartări geologice de suprafață, pentru identificarea structurii rocilor, investigații geofizice (prin magnetometrie și electrometrie) care vor permite conturarea unor posibile zăcăminte subterane și analize geochimice (probe de sol și rocă) pentru determinarea compoziției chimice.
„Nu vor fi realizate excavații miniere și nici nu vor fi afectate vegetația, solul sau biodiversitatea. Echipamentele utilizate sunt portabile, iar deplasările se fac pe jos, fără drumuri de acces sau utilaje grele”, sunt asigurări oferite în memoriu.
Radiografii sub pământ
Una dintre metodele-cheie care vor fi utilizate în explorarea zăcământului este tomografia de rezistivitate electrică și potențial indus, o tehnologie non-invazivă care funcționează similar unei investigații RMN, dar aplicate pământului. Aceasta permite obținerea unei imagini 3D a subsolului, fără a deranja solul sau vegetația.
Vor fi prelevate probe de sol și de rocă și vor fi făcute măsurători magnetice, pentru a contura zăcământul.
Conform memoriului, explorarea va costa 1,5 milioane lei, fără TVA, și ar urma să se desfășoare pe o perioadă de până la doi ani, incluzând atât lucrările în teren, cât și analiza probelor și interpretarea datelor.
Miza: resurse strategice pentru Europa
Magneziul, principalul metal vizat de explorare, este considerat esențial pentru industria auto, aerospațială și de apărare, fiind folosit la realizarea aliajelor ușoare. În perimetrul Budureasa, România deține una dintre cele mai importante rezerve geologice de magneziu din UE.
Din acest motiv, proiectul Verde Magnesium este susținut ca plan strategic european, în condițiile în care UE caută soluții pentru reducerea dependenței față de resursele importate din Asia. Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Economiei, Bogdan Ivan, au anunțat că proiectul de la Budureasa a primit o finanţare de 115 milioane euro din partea Comisiei Europene, alături de alte două proiecte de exploatare de minerale din România.
Verde Magnesium este o firmă înființată în 2019, cu obiect de activitate extracția minereurilor metalifere, cu sediul în București și un singur acționar, o companie cu același nume înregistrată în statul american Delaware și deținută de fondul privat de investiții Amerocap. În România, directorul Verde Magnesium este Alexandru Roșu, care este menționat și în memoriul depus la APM Bihor, posibil înregistrat într-o variantă de schiță. La pagina 7, documentul are mențiunea că Alexandru Roșu ar trebui să completeze cu o „frază edificatoare” despre cum proiectul de la Budureasa este unul strategic la nivel european.
Captură din studiul depus de Verde Magnesium
Planuri de viitor
Chiar dacă acum va demara explorarea, Verde Magnesium știe deja că zăcământul de la Budureasa este important. Anul trecut, când BIHOREANUL a scris pe larg despre acest proiect, Alexandru Roșu confirma că firma pe care o reprezintă a prezentat deja Guvernului român dovezi despre cum în Bihor se poate produce magneziu.
Compania româno-americană și-a propus să producă ea însăși magneziu, în cuptoare aluminotermice, unde temperaturile de până la 2.400 grade Celsius vor topi oxidul de magneziu obținut din calcarul de brucit. Printr-o procedură care folosește și deșeuri de aluminiu, fabrica va obține magneziu metalic. „Noi urmărim să dezvoltăm un proiect verde, prietenos cu mediul. (...) În activitatea Verde Magnesium nu vor exista cianuri, contaminări cu acizi și metale grele, bataluri de reziduuri periculoase etc. Nimic din toate astea”, garanta CEO-ul.
Mai recent, același Roșu a declarat pentru Europa Liberă că, deși licența de explorare este valabilă până în 2029, Verde Magnesium vrea să accelereze lucrările, iar apoi să pregătească și depună documentațiile de mediu și să obțină licența de exploatare înainte de termen.
În 2028, „sperăm să reușim să producem primele cantități de magneziu”, a declarat Alexandru Roșu pentru sursa citată.
Cantitatea de magneziu produsă ar urma să fie de 30.000 tone/ an în 2030, urmând să ajungă la 90.000 tone anual, până în 2036.
Citește mai jos memoriul depus la APM Bihor: