Bihorenii sunt invitaţi să se alăture unui proiect iniţiat de vecinii clujeni, "Versantul Partizanilor din Apuseni", care îşi doreşte să reînvie memoria familiei Şuşman din Răchiţele şi a tuturor celor care i-au sprijinit pe luptătorii anticomunişti în perioada în care s-au ascuns de Securitate, plătind, cu ani grei de închisoare şi chiar cu viaţa pentru aceste gesturi de omenie.

Proiectul a fost iniţiat de Constantin - Teodor Şuşman, nepotul luptătorului anticomunist Teodor Şuşman, având sprijinul Asociaţiei Clubul Monarhiştilor Clujeni; Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (A.F.D.P.R.), Institutului de Istorie Orală, Cluj-Napoca; Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti; Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmaţiei; Fundaţiei Culturală Memoria, Bucureşti; Fundaţiei Corneliu Coposu; Fundaţiei "Doina Cornea", Cluj-Napoca; Asociaţiei Casa Memorială "Iuliu Maniu" Bădăcin; Asociaţiei "Străbunii Europei", Cernavodă şi, nu în ultimul rând, al asociaţiei orădene "Cei 40 de Mucenici".

Condamnaţi pentru "crimă de favorizare"

Sprijinul celor din Bihor vine în contextul în care se doreşte păstrarea vie şi a memoriei celor 40 de bihoreni, identificaţi până în prezent, din zona Beiuşului, care au primit ani grei de închisoare tocmai pentru că i-au "favorizat" pe fugarii din grupul Şuşman, care au trecut crestele Munţilor Vlădeasa şi Bihorului şi s-au adăpostit în satele din raionul Beiuş.

"Aria de acţiune a Grupului Teodor Şuşman din Răchiţele, judeţul Cluj, s-a extins şi pe teritoriul Bihorului, membrii grupului fiind semnalaţi la Poiana de Vaşcău, Budureasa, Ferice, Bunteşti, Sudrigiu, Onceasa (raionul Beiuş). Munţii Bihorului, la limita judeţelor Cluj, Bihor şi Alba, oferind condiţii pentru adăpostirea fugarilor", a precizat cercetătorul Cornel Jurju, preşedintele Clubului Monarhiştilor Clujeni.

Pentru a putea supravieţui, fugarii au fost nevoiţi să apeleze la oamenii locului, fie pentru a-i adăposti, în special pe timp de iarnă, fie pentru a le furniza alimente. Bihorenii, identificaţi de organele de Securitate, au fost condamnaţi la ani grei pentru "crimă de favorizare", unii murind în închisoare, cum au fost: Gheorghe Dulca din Rieni (decedat la Salcia pe 22 aprilie 1960), Vasile Liber din Şălişte (decedat la Penitenciarul Galaţi la 18 decembrie 1958) sau Nicolae Matei din Leleşti (decedat la Gherla la 14 iunie 1958).

Numele lor se vor regăsi, alături de alţi martiri, în cadrul unui amplu proiect de memorizare a victimelor regimului comunist, Versantul Partizanilor din Apuseni (https://versantulpartizanilor.ro/).

"Acest proiect îşi propune, în primul rând, reconstruirea casei familiei Şuşman din Răchiţele, demolată de puterea comunistă în anii ’70. A fost o casă tipic moţească, de circa 90 mp, cu fundaţia din piatră de granit, pereţii din lemn, iar acoperişul din şindrilă. Construcţia urmează să fie ridicată pe Versantul Muncelului, în apropiere de Valea Firii şi lângă drumul judeţean Răchiţele - Doda Pili. Casa Şuşman va găzdui un muzeu al rezistenţei anticomuniste româneşti desfăşurată în Munţii Apuseni între anii 1945-1958", a mai adăugat Cornel Jurju. Totodată, iniţiatorii proiectului doresc şi amenajarea unui traseu turistic tematic care va intersecta câteva dintre locurile prin care s-a scris povestea spectaculoasă şi tragică a Şuşmanilor.

Cum se pot face donaţii

"Grupul Şuşman" s-a format în anul 1948 când, vânat de organele de Securitate, Teodor Şuşman, fostul primar din Răchiţele, a luat calea munţilor. Lui i s-au alăturat trei dintre fiii săi, Teodor, Traian şi Avisalon Şuşman, soţii Mihai şi Lucreţia Jurj, Roman Oneţ, Gheorghe Mihuţ, Ioan Popa, Ioan Bortoş, respectiv Teodor Suciu. Hăituiţi de autorităţi, o parte a avut o moarte tragică, iar alţii au ajuns să înfunde puşcăriile comuniste, trecând chiar şi prin Securitatea şi închisoarea de la Oradea.

Proiectul "Versantul Partizanilor din Apuseni" are deja realizată macheta casei Şuşman, expusă publicului în holul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. De asemenea, Comisia Tehnică pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul Consiliul Judeţean Cluj a avizat favorabil Studiul de Oportunitate privind realizarea proiectului Casei Memoriale Şuşman. Ulterior, a fost emis şi Avizul de Oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

Cei interesaţi să se alăture acestui amplu proiect o pot face prin donaţii în următoarele conturi:

CASA MEMORIALĂ TEODOR ŞUŞMAN –  RO62BTRLRONCRT0209432502 (RON)

CASA MEMORIALĂ TEODOR ŞUŞMAN – RO39BTRLEURCRT0209432501 (EUR)

CASA MEMORIALĂ TEODOR ŞUŞMAN – RO43BTRLUSDCRT0209432501 (USD)

Titular cont: Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni.

Cristina Liana Puşcaş