A copilărit între blocuri în Rogerius şi, cu restul adunat timp de câte o săptămână din banii pe care-i primea să cumpere pâine, mergea să vadă orice rula la cinematografele Patria şi Libertatea.

Deşi mai puţin cunoscută în oraşul natal, orădeanca Monica Lăzurean-Gorgan este unul dintre regizorii şi producătorii de film de succes, având propria casă de producţie, iar documentarele pe care le realizează nu doar că sunt premiate, ci chiar provoacă mici revoluţii…

"O mică activistă"

A trimis-o mama la Liceul Pedagogic să se facă învăţătoare, iar a apoi a făcut un an de Filozofie la Universitatea din Timişoara. "De la vârsta de 17 ani ştiam că vreau să fac regie de film, dar pe atunci se spunea că-i mai bine să începi cu o altă facultate, că trebuie să fii mai matur pentru regie. Eu n-am mai avut răbdare şi am dat rapid la regie-film în Bucureşti", îşi aminteşte pentru BIHOREANUL Monica Lăzurean-Gorgan.

Orădeanca a absolvit în 2001 şi a avut rapid succes cu spoturi publicitare. "Deşi era o meserie bănoasă, nu m-am simţit OK. Lucram pentru companii mari, iar eu sunt o mică activistă, nu pot să susţin firme care pun mizerii în mâncare şi corporaţii care fac rău mediului", spune Monica. În cele din urmă, sătulă de un job care o nemulţumea, cu zece ani în urmă a demisionat pentru a fonda, împreună cu câţiva foşti colegi, casa de producţie 4ProofFilms. "Sunt o fire practică şi am o viziune de ansamblu bună, aşa că am început să lucrez ca producător", spune ea. Cu această semnătură apare pe filme româneşti de succes precum "Din dragoste cu cele mai bune intenţii" (2011), "Domestic" (2012) şi "House Party" (2012). A lucrat şi ca asistent de regie, inclusiv la "Amintiri din Epoca de Aur" (2009), un film de Cristian Mungiu.

A mişcat România…

În paralel, Monica a făcut o pasiune pentru documentare, pe care nu doar că le produce, ci le şi regizează. În 2009, o fundaţie internaţională i-a cerut să facă trei scurtmetraje pe probleme de mediu în România. Şi-a ales trei subiecte: dispariţia spaţiilor verzi din Bucureşti, defrişările din munţi şi poluarea din Copşa Mică, judeţul Sibiu. Văzând amploarea alarmantă a defrişărilor, a decis să dezvolte tema, reuşind să obţină finanţare pentru un lungmetraj şi să-l aducă în România, pentru a se alătura proiectului, pe Alexander von Bismark, urmaş al lui Otto von Bismark şi director al Environmental Investigation Agency, o puternică organizaţie de mediu din SUA.

Producţia, care între timp a devenit internaţională şi va aborda problemele similare din Peru, va fi lansată în 2018. Totuşi, încă înainte să fie gata, proiectul a reuşit să-i scoată în stradă pe români. În 2015, când preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic care reducea de la 50% la 30% cantitatea de lemn ce putea fi prelucrată de o singură companie, activiştii s-au alarmat. Alături de colaboratori, Monica a organizat o conferinţă de presă în care a prezentat un video filmat cu camera ascunsă pentru documentar, în care cel mai mare procesator din România, firma austriacă Schweighofer, acceptă să achiziţioneze lemn tăiat ilegal. Drept urmare, în mai toată ţara, românii au ieşit în stradă militând pentru adoptarea noului Cod Silvic, sub deviza: "Nu tăia copacul că îţi rupem capul!". În cele din urmă, Codul a intrat în vigoare aşa cum a fost propus iniţial, dar acum este amputat de actuala conducere a Ministerului de resort…

Doar o răsuflare…

Pe când pregătea un alt scurtmetraj, despre efectele poluării în Copşa Mică, Monica a cunoscut familia Sicrea, doi soţi baptişti cu trei copii, între care o fetiţă născută cu spina bifidă şi imobilizată în scaun cu rotile. Marcată de încercările cotidiene ale familiei, orădeanca a început munca la documentarul "Doar o răsuflare", filmându-i pe cei cinci în momente obişnuite, dar şi cruciale, timp de şapte ani. Tehnica folosită este cea observaţională, povestea nefiind livrată "mură-n gură" prin interviuri sau comentarii. "Dobrin duce în el nişte contradicţii umane. Crede şi se roagă că Dumnezeu va face un miracol pentru fiica lui, dar merge şi la medici să vadă ce pot face pentru ea. Vrea sănătate pentru fiică şi familia lui, dar ar dori să se redeschidă fabrica (n.r. – Sometra, care a făcut din Copşa Mică unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa), ca să-şi poată întreţine familia", explică regizoarea.

Felul în care a ştiut să prezinte "luptele" din familia Sicrea i-au impresionant pe specialiştii din domeniu, documentarul realizat de noua casă de producţie a Monicăi, Manifest Film, în colaborare cu HBO Europe, fiind premiat în România (la festivalurile Astra, Gopo şi DocuArt),  precum şi în Austria şi Bosnia Herţegovina.

Acum, Monica şi soţul ei, Andrei Gorgan, lucrează la un documentar despre daci şi dacopaţi, pregătind un altul pe o temă actuală: cazul judecătoarei Camelia Bogdan, care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, iar ulterior a fost exclusă din magistratură pe motiv de incompatibilitate. Aşa că nu e nicio mirare că multă lume le aşteaptă cu interes…


POVESTIRILE OLIVIEI
Orădeanca din Star Wars

BIHOREANUL a scris despre Monica Lăzurean încă din numărul pilot al ziarului, apărut în octombrie 2000, pe când orădeanca avea 25 de ani şi era încă studentă la Bucureşti. În articolul "Orădeanca din Star Wars", publicat pe ultima pagină, la rubrica "Povestirile Oliviei", Monica, pe atunci în vârstă de 25 de ani, a povestit despre experienţa căpătată lucrând pe platourile Episodului II al Star Wars - The Phantom Menace în calitate de "trainee", adică de secund al unui regizor asistent. Filmările pentru pelicula lui George Lucas s-au făcut în Matmata, Tunisia, iar orădeanca povestea că munca era asiduă, dar făcea orice pentru a fura meserie. "Zi de zi, Monica a stat cu ochii mari şi urechile ciulite. Culegea impresii. Cât mai multe, încălcând chiar politica platoului", scria Olivia Steer. După cum se vede acum, n-a făcut-o degeaba…