Instalaţi în funcţii de aproape jumătate de an, noii şefi liberali ai Consiliului Judeţean au ambiţia de a face din Bihor un judeţ "eliberat" de gunoaie aruncate în ape sau păduri.

Pentru asta, explică vicepreşedintele Mircea Mălan, este nevoie ca fiecare cetăţean să aibă la dispoziţie un sistem eficient de colectare a deşeurilor: "Trebuie să creăm condiţii pentru curăţenie, iar apoi să instituim şi sancţiuni, chiar drastice". Alături de primarii din judeţ, CJ Bihor pregăteşte mai multe măsuri şi reguli...

Drumurile, la curăţat

- Recent, CJ Bihor a votat un regulament de curăţenie de-a lungul şoselelor. Concret, ce obligaţii au primarii?

- În extravilanul localităţilor, aferent drumurilor judeţene, CJ curăţă, de trei ori pe an, şanţurile, acostamentul şi o jumătate de metru pe cealaltă parte. În intravilan, responsabilitatea aparţine unităţilor administrativ-teritoriale. Unii primari s-au şi apucat, fără să le spunem noi.

- Dar cum rămâne cu drumurile comunale?

- Rămân în sarcina fiecărei primării. Noi am sugerat să propună consiliului local adoptarea unei hotărâri prin care să instituie această obligaţie proprietarului de teren care are cel puţin un capăt într-un drum asfaltat şi să majoreze cu 500% impozitul pentru terenurile neîngrijite.

- Primarii UDMR contestă noile reguli. Este o reacţie exclusiv politică?

- De vreme ce majoritatea primarilor unui partid adoptă o poziţie singulară faţă de celelalte formaţiuni, te duce cu gândul că este rezultatul unei discuţii din jurul unei mese. Din punctul nostru de vedere, curăţenia nu ţine de componenta politică, la fel lucrăm cu toţi primarii. De exemplu, primarul PSD din Ţeţchea m-a surprins plăcut arătându-mi că are o colegă care, în ziua de colectare a deşeurilor, merge echipată cu o bonetă şi o jachetă verde, cu inscripţia "Colectează selectiv", şi le explică oamenilor cum să arunce gunoaiele.

Soluţii pentru un Bihor curat

- Sunt noile reguli suficiente pentru a schimba faţa judeţului? Ce mai urmează?

- Aferente drumurilor judeţene, sunt refugii unde întâlnim cantităţi semnificative de deşeuri şi unde vom pune pubele, iar primăriile vor încheia contracte cu operatorii de salubritate, care vor ridica deşeurile cel puţin o dată pe săptămână. Mai pregătim un proiect pe fonduri europene, de care toţi primarii sunt încântaţi, pentru realizarea unei reţele de platforme de colectare cu aport voluntar. Fiecare bihorean va avea la dispoziţie, pe o distanţă de maximum 10 km, o platformă unde să ducă moloz, cauciucuri, ulei uzat, deşeuri voluminoase. De asemenea, căutăm cea mai bună variantă de colectare a deşeurilor din zonele montane, unde operatorii au propus să amenajăm pubele subterane, care nu agresează mediul. Mai vrem să achiziţionăm un biodigestor pentru transformarea deşeurilor în îngrăşământ şi un soft prin care fiecare bihorean să fie anunţat când ajunge maşina de salubritate în faţa casei lui şi ce tip de deşeu colectează.

- Ce pot face bihorenii cu molozul sau deşeurile voluminoase, până când vor fi amenajate platformele?

- Primăriile trebuie să pună la dispoziţie un spaţiu pentru aceste deşeuri, operatorul le va ridica, iar primăria va plăti contravaloarea acestui serviciu.

Arunci, deci plăteşti!

- Ce este de făcut cu râurile şi pădurile pline de gunoaie?

- Avem apele, munţii, câmpiile, râpele, pădurile pline de deşeuri pentru că oamenii nu au avut unde să le arunce şi încă nu au unde. Când vor avea la dispoziţie pubele, nu spun că va fi perfect, dar va fi mai bine decât azi.

- Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) funcţionează în tot judeţul?

- Da, încet-încet, lucrurile se normalizează. Operatorii sunt surprinşi că la ţară oamenii reacţionează foarte bine. Am convenit cu ei că, dacă nu se colectează selectiv, nu vor ridica pubela. La prima abatere vor lipi un autocolant pe pubelă, iar la a doua nu mai ridică.

- Cât de mult au crescut facturile de salubritate în judeţ?

- Creşterea se simte mai mult în zona urbană, unde se colectează separat şi biodeşeul. În zona rurală, RER Vest taxează 19 lei pe patru ridicări ale unei pubele de 60 litri şi reciclabilele se ridică gratuit, mi se pare rezonabil. În zonele unde operează Ave Bihor şi Salubri, la prima ridicare o gospodărie plăteşte 14,5 lei, pentru două 17 lei, pentru trei 21 lei, iar la a patra 24 lei.

- Ce se întâmplă cu cetăţenii care refuză să încheie contracte de salubrizare?

- Închei sau nu contractul, tu generezi deşeuri. Unde le duci? În pârâiaş, în şanţul din faţa casei? De aceea, aproape toate UAT-urile au instituit o taxă specială, pe care o vor plăti cei care nu au contracte.

Întâi condiţii, apoi amenzi

- În ultimul an, Garda de Mediu a descoperit mai multe primării care îngroapă gunoaie în pământ. Nu pot fi lămuriţi edilii că asemenea obiceiuri sunt ruşinoase şi dăunătoare?

- Cel mai des se întâmplă cu molozul pe care oamenii realmente nu au unde să-l ducă. Merg la primar, iar primarul îi ajută să-l ducă într-o groapă care poate fi umplută. Că printre moloz se aruncă polistiren sau saci de la materiale de construcţii e foarte probabil. Evident că nu este în regulă, dar primarii nu vor mai fi parte a acestei probleme atunci când va exista un sistem eficient de colectare a tuturor deşeurilor. Curăţenia judeţului este bunul tuturor bihorenilor, aşa că trebuie să creăm condiţii pentru curăţenie, iar apoi să instituim şi sancţiuni, chiar drastice.

- Un protocol recent încheiat între CJ, Prefectură şi Garda de Mediu prevede obligarea asistaţilor social să iasă la curăţenie pe domeniul public. Este de succes această măsură?

- În general, primarii îi pun la lucru, numai că legea exceptează femeile care au copii până în 7 ani şi mai sunt scutiţi de munca în folosul comunităţii şi cei cu adeverinţe medicale. Este evident că sunt şi cazuri reale, dar primarii încearcă să discute cu medicii care eliberază prea multe adeverinţe.