Alternativa pentru Germania a câștigat zdrobitor alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, cu un scor de 43,8%, mai mult decât dublu față de scrutinul 2021, în timp ce CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, s-a prăbușit la 17,2%.
AfD nu are însă majoritatea pentru a guverna singur, iar celelalte partide încearcă să mențină „zidul sanitar” care ține extrema dreaptă în afara puterii.
Victoria, salutată de Donald Trump, Elon Musk și oameni ai Kremlinului, dar primită cu alarmă în Franța și Polonia, o propulsează și mai mult pe Alice Weidel, lidera cu un profil personal surprinzător: fostă bancheră la Goldman Sachs și lesbiană, cu o parteneră din Sri Lanka.
De două ori mai mult
Alegerile desfășurate duminică în Saxonia-Anhalt au produs cea mai categorică victorie obținută vreodată de Alternativa pentru Germania (AfD) într-un scrutin regional și, totodată, una dintre cele mai grele înfrângeri pentru creștin-democrați după venirea lui Friedrich Merz la conducerea guvernului federal.
Potrivit rezultatelor preliminare oficiale, publicate după numărarea voturilor din toate cele 2.661 de secții și prezentate de mediafax.ro, AfD a obținut 43,8%, față de numai 17,2% pentru CDU, pe locurile următoare clasându-se SPD (9,3%), Verzii (8,9%), Die Linke (8,6%) și Alianța Sahra Wagenknecht – BSW (5,3%), în timp ce liberalii din FDP, cu numai 2,6%, au rămas în afara parlamentului regional. Participarea la vot a ajuns la 77,8%, cu nu mai puțin de 17,5% peste cea din 2021.
Saltul AfD este uriaș. În urmă cu cinci ani, partidul obținuse 20,8%, iar CDU câștigase confortabil landul cu 37,1%. Acum, AfD și-a adăugat 23 puncte procentuale, în vreme ce creștin-democrații au pierdut 19,9%, consemnând cel mai slab rezultat al lor în Saxonia-Anhalt. Este, de altfel, cel mai bun scor obținut de AfD în cei 13 ani de existență.
Filiala AfD din Saxonia-Anhalt, condusă de Ulrich Siegmund, este clasificată de serviciul regional pentru protecția Constituției drept formațiune de extremă dreapta confirmată. Siegmund a proclamat rezultatul drept unul istoric și a transmis că alegătorii au cerut o „schimbare politică fundamentală”, considerând votul și un mesaj către guvernul de la Berlin.
Trei mandate lipsă
Victoria nu înseamnă, însă, cel puțin deocamdată, și preluarea guvernării. Dintre cele 83 mandate ale noului Landtag de la Magdeburg, AfD va avea 39, cu trei mai puține decât cele 42 necesare unei majorități absolute. CDU va ocupa 15 locuri, SPD, Verzii și Die Linke câte 8, iar BSW 5.
CDU, SPD, Verzii și Die Linke continuă să respingă o alianță cu AfD, aplicând așa-numita „Brandmauer”, „zidul de protecție” prin care partidele democratice au încercat până acum să țină extremiștii departe de guvernare. Victoria de duminică pune, însă, această strategie sub o presiune fără precedent.
Teoretic, notează spotmedia.ro, AfD ar putea obține majoritatea împreună cu BSW, un partid de stânga naționalistă a cărui conducere a exclus până acum o coaliție formală, dar a cărei candidată regională a lăsat deschisă posibilitatea cooperării punctuale.
Alternativa ar fi încercarea CDU de a construi o formulă de guvernare fără câștigătorul alegerilor, așa cum s-a întâmplat în Turingia după scrutinul din 2024. Ecuația ar fi, totuși, extrem de dificilă: vechea coaliție CDU-SPD-FDP nu mai este posibilă, FDP neintrând în parlament, iar CDU, SPD și Verzii nu dispun împreună de suficiente mandate pentru o majoritate stabilă, astfel că ar avea nevoie și de sprijinul Die Linke.
Program radical
O eventuală intrare a AfD la guvernarea Saxoniei-Anhalt, arată digi24.ro, ar avea, dincolo de importanța regională, o valoare simbolică enormă: ar fi prima breșă majoră în „cordonul sanitar” ridicat împotriva partidului.
AfD nu ar putea decide, de la Magdeburg, ieșirea Germaniei din zona euro, relația Berlinului față de Rusia ori sprijinul pentru Ucraina, competențe care aparțin nivelului federal, dar un guvern regional controlează domenii esențiale precum educația, poliția, administrația, cultura și anumite instrumente ale politicii privind migrația, iar, prin reprezentarea landului în Bundesrat, ar dobândi și influență asupra legislației federale.
Programul AfD promite accelerarea expulzărilor persoanelor fără drept de ședere, reguli mai restrictive privind azilul și muncă obligatorie pentru solicitanții de azil. În educație, formațiunea susține, între altele, clase separate pentru copiii refugiaților și accentuarea educației „patriotice”. Biziday notează și intenția partidului de a extinde predarea limbii ruse, în condițiile în care AfD militează de mult timp pentru apropierea de Moscova și ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.
Lovitură pentru Merz
Scrutinul, subliniază spotmedia.ro, reprezintă totodată o lovitură personală pentru cancelarul Friedrich Merz, cu atât mai dură cu cât CDU conduce Saxonia-Anhalt din 2002. Merz și-a făcut din oprirea ascensiunii AfD una dintre promisiunile politice centrale, iar guvernul său a înăsprit între timp politica în domeniul migrației. Rezultatul de duminică arată că, cel puțin în estul Germaniei, strategia nu a reușit să recupereze electoratul trecut la dreapta radicală.
Ulrich Siegmund a profitat de ocazie pentru a-l ironiza, numindu-l pe Merz un „foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”, iar un deputat CDU, Sepp Müller, a admis că formațiunea care a câștigat scrutinul are, în mod firesc, mandatul de a încerca formarea guvernului. Politologi citați de AFP consideră că înfrângerea ar putea provoca o reașezare profundă a peisajului politic german.
Miza depășește cu mult un land de circa 2,1 milioane de locuitori. AfD este deja extrem de puternic în fostele landuri est-germane, ex-comuniste, iar succesul din Saxonia-Anhalt poate testa până unde mai poate funcționa izolarea sa politică în cazul în care asemenea scoruri se vor reproduce și în alte regiuni.
Aplauze și alarmă
Rezultatul a avut ecouri imediate și în afara Germaniei, subliniază digi24.ro. Președintele american Donald Trump a distribuit pe Truth Social imaginea proiecțiilor electorale, emisarul Kremlinului Kirill Dmitriev a salutat o „victorie istorică”, iar Elon Musk, care și în trecut și-a declarat simpatia pentru AfD, i-a transmis lui Alice Weidel un „Bravo!”. În schimb, premierul polonez Donald Tusk a reacționat extrem de dur, declarând că în Polonia numai „idioții sau trădătorii” s-ar putea bucura de triumful partidului german.
Neliniștea a fost evidentă și în Franța. Jean-Luc Mélenchon a vorbit despre revenirea extremei drepte în Germania, socialistul Olivier Faure a cerut „mobilizare generală”, comunistul Fabien Roussel a acuzat ascensiunea unui program bazat pe ură, iar fostul premier Gabriel Attal, lider al formațiunii Renaissance, a numit rezultatul un „adevărat semnal de alarmă”. În extrema dreaptă franceză, Eric Zemmour a văzut, dimpotrivă, confirmarea nemulțumirilor pe care partidele tradiționale le-ar fi ignorat.
Paradoxul Weidel
În spatele ascensiunii AfD se află Alice Weidel, una dintre cele mai neobișnuite figuri ale dreptei radicale europene, evidențiază reuters.com. Născută în 1979 la Gütersloh, în Germania de Vest, Weidel are un profil la antipodul electoratului partidului său: economistă cu doctorat, fostă angajată în lumea marilor finanțe internaționale, cu o carieră în afara Germaniei și o viață de familie care nu seamănă deloc cu modelul conservator promovat de AfD.
Weidel a studiat economia la Universitatea din Bayreuth, apoi a făcut un doctorat legat de China. A petrecut mai mulți ani în Asia, vorbește mandarina și a lucrat, între altele, pentru Goldman Sachs și Allianz Global Investors, înainte de a activa în consultanță. Reuters o descrie drept o economistă cosmopolită, cu experiență internațională, ajunsă să conducă unul dintre cele mai naționaliste și anti-imigrație partide din Europa.
A intrat în AfD încă din 2013, anul fondării partidului, iar ascensiunea sa a fost rapidă. Este deputată în Bundestag din 2017, conduce grupul parlamentar alături de Tino Chrupalla din 2021 și este copreședintă federală a AfD din 2022. În iulie 2026, cei doi au fost reconfirmați la conducerea partidului. La alegerile federale din februarie 2025, Weidel a fost prima candidată oficială la funcția de cancelar din istoria AfD, formațiunea devenind atunci a doua forță politică din Bundestag.
Familie netradițională
Cel mai spectaculos contrast este cel dintre viața sa personală și doctrina formațiunii pe care o conduce. Alice Weidel este lesbiană și trăiește într-un parteneriat civil cu Sarah Bossard, cineastă și producătoare elvețiană născută în Sri Lanka, cu care crește doi fii. Familia are o locuință în Elveția, unde și locuiește, în timp ce activitatea politică a lui Weidel se desfășoară în Germania.
Situația a alimentat comentarii despre contradicția dintre biografia lui Weidel și linia partidului: AfD pledează pentru familia tradițională, pentru restrângerea imigrației și împotriva unei părți importante a politicilor publice destinate comunității LGBTQ, dar lidera sa trăiește într-un cuplu format din două femei și are o parteneră născută în afara Europei.