La intrarea în Cetatea Oradea, unul dintre cele mai importante monumente medievale restaurate în ţară, oaspeţii nu sunt întâmpinaţi cu trâmbiţe, nu asistă la schimbări de gardă şi nici nu zăresc domniţe care să-i ademenească înăuntru.
Cu excepţia zilelor în care municipalitatea sau câteva asociaţii organizează festivaluri aici, peisajul din interiorul fortăreţei e dezolant: în afară de unele expoziţii, turiştii nu sunt îmbiaţi cu aproape nimic altceva. Chestionat de BIHOREANUL, managerul Cetăţii spune că vor fi, dar nu ştie exact când…
Direcţii încâlcite
Avem o Cetate, cum procedăm? Este întrebarea la care autorităţile nu găsesc răspuns de la sfârşitul anului 2015, când s-a încheiat reabilitarea ce a costat aproximativ 20 milioane euro. O strategie coerentă şi eficientă pare să lipsească şi acum, iar cei puşi să administreze instituţia nu dau cel mai bun randament.
În vara anului trecut, la şefia Serviciului de Management al Cetăţii a fost adusă bucureşteanca Gabriela Arghiroiu, care după câteva luni şi-a luat un concediu medical prelungit şi apoi a părăsit postul. Deşi n-a explicat nici până azi de ce, se speculează că a fost nemulţumită de alocările financiare modeste destinate Cetăţii şi Muzeului Cetăţii.
Ulterior, primarul Ilie Bolojan a mai făcut o mutare-surpriză, contestată pe la colţuri de istorici şi arheologi: în noiembrie 2016 a numit-o pe jurista Angela Lupşea (foto), care ocupă şi funcţia de director al Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor, ca director interimar al Muzeului Cetăţii şi oraşului Oradea, până la acreditarea acestuia ca instituţie muzeală. Tot prin dispoziţie a edilului, Lupşea coordonează şi Serviciul de Management al Cetăţii.
Şefă contestată
În timp ce unii angajaţi consideră că nu face altceva decât să dea ordine şi să facă permutări între funcţiunile spaţiilor din Cetate, noua directoare îi contrazice şi îşi etalează planurile. "Toată lumea îşi doreşte promptitudine, dar unele lucruri nu se pot face pe repede-înainte. În spate e o muncă birocratică enormă", spune femeia. De altfel, primarul o susţine. "Peste un an vom putea discuta dacă este omul potrivit sau nu. Nu facem ca la Guvern, să schimbăm miniştrii la câteva luni", explică Bolojan.
Cert e că încă de la început popularea Cetăţii s-a făcut oricum, numai nu pe repede-înainte. Dacă în incintă s-au mutat mai multe asociaţii şi fundaţii în spaţii anume rezervate, iar angajaţii au pregătit şi au deschis mai multe expoziţii de arheologie, istorie şi fotografie, din fortăreaţă lipsesc tocmai elementele de atracţie. Cele mai multe spaţii de alimentaţie publică prevăzute în proiectul de reabilitare, a căror închiriere a fost scoasă la licitaţie prima oară în martie 2016 de Direcţia Patrimoniului Imobiliar, rămân nedeschise în plin sezon. O bună perioadă nici n-au existat amatori, mai mulţi patroni de localuri spunând că spaţiile nu au fost gândite adecvat pentru business, având anexe mari, compartimentări nepotrivite şi design neatrăgător.
În aşteptare…
La un an şi jumătate de la redeschidere, în Cetate funcţionează doar o cafenea literară, Ratio & Revelatio, şi un hostel administrat de patronii complexului President din Băile Felix. Managerul Cetăţii, Angela Lupşea, spune că între timp majoritatea spaţiilor cu destinaţie comercială au fost adjudecate, iar noii chiriaşi s-ar pregăti de deschidere. Restaurantul cu specific tradiţional de lângă Muzeul Pâinii (Corpul H) a fost închiriat de grupul de firme din Ungaria care deţine şi restaurantul Queens, iar celălalt restaurant mare (corpul K) de Exeget SRL, specializată în vinuri.
Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, cafe-bar-ul din Corpul J a fost adjudecat de Carnival Crew, în care s-au asociat Adrian Moisa, patronul localului Carnival’s, fotbalistul Claudiu Keşeru şi fostul director al Gărzii de Mediu, Călin Mocan, care vor să deschidă prima berărie Staropramen din ţară. După ce Direcţia de Cultură Bihor le-a imputat unele intervenţii neavizate, deschiderea - la fel ca în cazul celorlalte localuri - încă se lasă aşteptată.
Alte spaţii rămân în continuare fără chiriaşi, precum cafeneaua turcească din Corpul C, iar unele au căpătat alte destinaţii. Spre exemplu, vinoteca din Corpul L a devenit "galerie de vinuri", deci fără funcţiune comercială, fiind încredinţată în comodat Asociaţiei Millesime, a enologului Dorin Popa. "Avem acordul autorităţii de management pentru aceste schimbări de destinaţii", spune Angela Lupşea.
Muzeul birocraţiei
Un punct major de atracţie trebuia să fie Muzeul Cetăţii şi oraşului, care acum are câteva expoziţii cu obiecte descoperite în timpul săpăturilor arheologice, cu obiecte de cult, o secţie despre represiunea comunistă şi mai multe expoziţii foto temporare. În aprilie, Muzeul a avut 1.500 vizitatori, iar în mai numărul lor a crescut la 5.000 datorită mai multor grupuri de elevi. Puţin...
Că revitalizarea Cetăţii se face la relanti o arată şi faptul că demersul de acreditare a Muzeului de către Ministerul Culturii este abia la început. "Urmează să fie semnată o dispoziţie de primar pentru numirea Consiliului Ştiinţitic care va coordona procesul de acreditare. Discuţiile cu viitorii membri le-am început în ianuarie", explică Lupşea, precizând că din Consiliu vor face parte, între alţii, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, istoricul Gabriel Moisa, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Pop, specializat în istorie medievală.
Urmează un proces lung, birocratic, de inventariere a tuturor obiectelor şi de elaborare a unor fişe specifice pentru fiecare. Noutatea este că autorităţile locale au decis să încerce să acrediteze, de fapt, un complex muzeal, care să aibă ca secţii exterioare şi Casa Darvas la Roche, viitorul Muzeu al masoneriei, Sinagoga Zion şi alte obiective pe care Primăria le-a reabilitat sau urmează s-o facă. "Popularea şi animarea Cetăţii lasă de dorit, dar lucrurile nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. Alta era situaţia dacă se muta Muzeul Ţării Crişurilor acolo", spune Bolojan despre ritmul de propulsare a fortăreţei ca obiectiv turistic.
Pe viitor
Dacă acreditarea muzeului implică birocraţie, ceea ce poate fi oarecum de înţeles, din Cetate lipsesc, însă, şi acum, dotări elementare. Toţi vizitatorii observă lipsa panourilor şi indicatoarelor către obiectivele din interior. "A existat o licitaţie în acest sens, dar nu s-a prezentat nimeni, aşa că le vom face noi, direct. Avem o formă propusă pentru signalistică şi nişte panouri cu indicatoare pe care le vom pune în gangurile Palatului Princiar. Deocamdată sunt în dezbaterea Comisiei Zonale a Monumentelor", spune Lupşea.
De asemenea, în bugetul pe anul acesta - 200.000 lei pentru Muzeu şi 600.000 lei pentru investiţii şi cheltuieli curente - au fost incluse achiziţionarea unor holograme pentru câteva dintre încăperile Muzeului, care i-ar creşte atractivitatea, amenajarea câtorva locuri de joacă cu aparate "rustice", care ar mai anima curtea fortăreţei, precum şi pentru cumpărarea unor costume medievale ce ar urma să fie îmbrăcate de angajaţii fortăreţei.
Dar când vor exista toate acestea în Cetate tot nu se ştie. Poate pe viitor, după alte "secole" de aşteptare păguboasă...
FESTIVALURI ÎN CETATE
Salvată de evenimente
Pentru a popula Cetatea şi a o readuce în atenţia localnicilor şi vizitatorilor, Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, care gestionează banii de evenimente ai oraşului, a programat anul acesta o serie de festivaluri. Între 1 şi 4 iunie, Cetatea a fost colorată de festivalurile Kids Fest şi Colors, iar între 7 şi 9 iulie vor avea loc aici Zilele Cetăţii, care vor recrea o atmosferă medievală, cu lupte, dansuri, domniţe şi cavaleri.
Tot în această vară, în şanţul Cetăţii se vor face proiecţii de filme în aer liber cu Digi Film, respectiv caravanele TIFF şi Next. În Cetate s-au mai plănuit pentru anul acesta şi câteva weekend-uri dedicate meşterilor şi tradiţiilor din diverse regiuni ale ţării, precum şi câteva dintre manifestările Toamnei Orădene. La concurenţă cu Piaţa Unirii, pentru care Primăria a rezervat cele mai importante evenimente din cadrul festivalului, Cetatea ar putea rămâne din nou în umbră...