Șeful Guvernului de la Budapesta, Viktor Orbán, a fost primit vineri la Palatul Victoria de premierul Marcel Ciolacu, care l-a numit „prietenul meu”, mulțumindu-i pentru sprijinul dat României de președinția ungară a Consiliului European în aderarea deplină la Spațiul Schengen.
Oficialul ungar a vorbit nu doar despre câștigurile economice ale țării noastre, ci a prefigurat „o nouă eră a colaborării” dintre cele două țări, intrând chiar și în detalii privind felul în care se va schimba „organic” viața locuitorilor din zonele de frontieră.
„Este o bucurie”
Într-o conferință de presă de după întrevedere - la care a asistat și președintele UDMR, Kelemen Hunor - Marcel Ciolacu i-a mulțumit premierului Viktor Orbán pentru implicarea în decizia ca România să adere la Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025, și cu granițele terestre.
„Este o bucurie să fiu gazda prietenului meu Viktor Orbán. Astăzi suntem împreună la București pentru a sărbători reușita aderării la Schengen și prietenia noastră. Îi mulțumesc premierului Viktor Orbán pentru implicarea în aderarea la Schengen. Avem în față noi oportunități care ni se deschid. Am discutat despre cum putem să ne promovăm mai bine interesele în regiune. Ungaria e unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai României. Am discutat despre cum putem să acționăm în comun la nivelul UE pentru a crește economiile noastre”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.
De asemenea, premierul României a remarcat că în haosul politic din aceste zile Kelemen Hunor și UDMR sunt un factor de echilibru. „Am colaborat și sunt convins că vom colabora și în continuare foarte bine. Eu îi consider parteneri onești la guvernare”, a spus premierul, care este și președintele PSD, în relații strânse cu formațiunea etnicilor maghiari.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
„Trebuie ca și vecinii să aibă succes”
La rândul său, Viktor Orbán a explicat cum a contribuit Budapesta la intrarea României în Schengen. „Dragă prietene, sunt aici pentru a încheia o colaborare foarte strânsă de jumătate de an. A fost o sarcină foarte dificilă ca aderarea la Schengen să se întâmple în acest an. Putea să se întâmple de acum 13 ani, dar nu s-a întâmplat. Am făcut un plan de acțiune, am văzut care sunt țările care se opun și cum putem să le convingem. Am pus în practică acest plan de acțiune și lucrurile s-au concretizat”, a spus premierul Ungariei.
„Succesul individual este greu, trebuie ca și vecinii să aibă succes”, a mai spus Orbán, afirmând, de asemenea, că „noi, maghiarii, de mult am avut interesul ca România să fie membră a Spațiului Schengen”.
„Viața se va reorganiza”
Premierul ungar a arătat că prin aderarea deplină a României „va crește economia, schimburile comerciale, PIB-ul și așa mai departe”, dar a subliniat, de asemenea, că se va schimba și viața locuitorilor din zonele de frontieră, de o manieră „organică, sănătoasă”, invocând în acest sens experiențele observate după aderarea propriei țări și apoi a altora cu care Ungaria are frontiere.
„Când s-au ridicat barierele la granița austro-ungară, apoi la granița slovaco-ungară, pe urmă la granița sloveno-ungară și cel mai recent la granița cu Croația, nu doar economia a luat avânt, ci și în regiunile respective țesutul vieții s-a schimbat. Cred că de la București sau de la Budapesta nu putem evalua cu precizie ce importanță are acest act pentru cetățenii din regiunile de frontieră. Două chestiuni, două fapte mărunte care vă ajută să înțelegeți: astăzi sunt 12 puncte de frontieră (n.r. – permanente) româno-ungare, până acum (n.r. – alte 10, care nu erau permanente, ci deschise periodic) puteau fi folosite parțial, de la 1 ianuarie vor putea fi folosite în totalitate. Când oamenii dintr-o localitate au vrut să treacă granița în localitatea vecină, trebuia să parcurgă în medie 37 kilometri, acum distanța se va scurta la 20 km. Deci viața se va reorganiza într-o manieră mult mai organică și sănătoasă, pentru că granița era o piedică în calea dezvoltării naturale”, a spus premierul Viktor Orbán.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea