Dacă mai era nevoie de dovedit faptul că actele de violenţă nu pot naşte decât alte acte de violenţă, specialiştii Departamentului de Psihologie din cadrul Universităţii din Oradea au făcut-o.

În cadrul unui proiect transnaţional finanţat de Comisia Europeană, mai mulţi universitari orădeni au cercetat, vreme de doi ani, efectele indirecte ale violenţei aplicate femeilor, mai precis felul în care agresiunile asupra mamei schimbă comportamentul copilului acesteia. Bihorul a fost singurul judeţ din România implicat în proiect.

Cercetarea din Bihor a cuprins intervievarea a 28 de femei care au fost victimele violenţei conjugale, din care cinci femei sunt încarcerate în penitenciar, pentru că şi-au ucis partenerii care le băteau. De asemenea, specialiştii au studiat comportamentul a 43 de copii bihoreni cu vârste cuprinse între 9 şi 11 ani, care au fost martorii unor acte de violenţă aplicate mamelor lor.

Psihologii au descoperit că multe femei acceptă abuzurile, crezând că astfel îşi protejează copiii. Mai precis, acceptă bătăile administrate de partener pentru ca fiul sau fiica lor să nu crească fără tată. Altele au recunoscut că le este ruşine ori teamă să recunoască faptul că sunt bătute.

"Au existat cazuri când mamele credeau că îşi protejează copiii pentru că îi îndepărtează, adică pentru că aceştia nu auzeau ori nu vedeau actul de violenţă", a precizat Monica Secui, coordonator în cadrul proiectului. Însă, zic specialiştii, copiii sunt victime indirecte ale acestor violenţe.

Partea de cercetare asupra minorilor a relevat că majoritatea copiilor care îşi văd mama bătută sau efectele violenţei asupra ei devin la rândul lor agresivi, ori pasivi când văd acte de violenţă. În plus, nu mai dau randament la şcoală, iar unii se închid în ei. "Aceşti copii sunt într-adevăr victime", a spus Secui, subliniind că profesorii ar trebui să recunoască aceste semne în cazul copiilor şi să le semnaleze.

De altfel, dorinţa de a îi face pe bihoreni mai atenţi faţă de violenţele aplicate femeilor este un deziderat al specialiştilor, la final de proiect. Pe lângă că doresc să le facă pe femei să ceară ajutor atunci când sunt bătute de soţii lor şi să nu mai suporte în tăcere aceste chinuri, psihologii spun că toţi cei care văd sau află despre cazuri de violenţă ar trebui să intervină, înainte ca efectele negative ale agresiunilor să se nască.

În acest scop, psihologii vor promova mai multe spoturi publicitare, prin care vor indica unde pot obţine sprijin aceste femei şi copiii lor.

MĂRTURII CUTREMURĂTOARE
Conştientizarea problemei, primul pas spre rezolvarea ei

Psihologii care au stat de vorbă femeile bătute de partenerii lor au făcut publice şi câteva din mărturisirile acestora, protejând identitatea victimelor. Psihologii au ales să prezinte confesiunile femeilor atât pentru a le da curaj şi altor femei să ceară ajutor, cât şi pentru a sensibiliza restul bihorenilor.

O parte din aceste mărturisiri sunt: "A fost violent; aproape că îmi vine să cred că provoca voit toate certurile dintre noi. Poate că sunt şi eu vinovată deoarece nu am reacţionat. Am vrut să fiu victimă, aşa că asta am fost"; "Copiii nu erau în cameră când ne certam. Uneori erau în camera lor. Încercam să nu-i pun într-o situaţie neplăcută. Aveau nevoie de tatăl lor, aşa că eu suportam violenţa în interesul familiei mele"; "Însă violenţa e ca şi cum te-ai ucide prima dată pe tine, apoi pe ceilalţi din jurul tău. Am provocat multă suferinţă copiilor. Dar când eşti rănit şi suferi, nu-ţi dai seama că-i răneşti şi pe ceilalţi din jurul tău, că şi copiii tăi suferă".