Poate fi Oradea un model de bune practici în dezvoltare urbană? Planurile şi strategiile elaborate de municipalitate în ultimii 20 de ani au servit cu brio valorificării fiecărei oportunităţi de finanţare, pentru creşterea vizibilităţii şi atractivităţii oraşului. Faţa Oradiei s-a schimbat radical aproape în toate domeniile, fie că vorbim de locuinţe, căi de acces, spaţii verzi, locuri muncă, turism sau cultură.
Răspund, însă, toate aceste schimbări nevoilor reale ale orădenilor? Sunt aceste schimbări integrate într-o viziune modernă, care să îmbine valorile trecutului cu provocările viitorului? Se înscriu, oare, toate proiectele realizate de municipalitate în noile paradigme de dezvoltare a zonelor urbane, care ţin cont de rezilienţa la schimbările climatice, încălzirea globală, scurtcircuitarea lanţurilor globale de aprovizionare, construcţia oraşelor inteligente, green-pack, afaceri sustenabile?
Şi atunci, mă întorc la viziune. Are Oradea o viziune clară de dezvoltare, elaborată cu adevărat participativ şi asumată, transpusă în politici publice, strategii şi planuri clar orientate? Veţi spune că da, are.
Într-adevăr, pe pagina municipalităţii regăsim astfel de documente, unele aflate în fază de consultare. Şi aici cred că este problema: atâta vreme cât autoritatea se limitează la a informa sau a consulta, fără a integra observaţiile şi propunerile factorilor interesaţi, toate aceste planuri nu vor răspunde nevoilor reale ale orădenilor.
Şansa de a fi un model de dezvoltare urbană este trecerea cu curaj la următorul nivel al participării publice la luarea deciziilor - delegarea puterii prin implicarea factorilor interesaţi în luarea deciziilor. Bugetarea participativă a fost un bun exerciţiu, care trebuie repetat şi extins.
George Togor
preşedinte Ecotop