De 15 ani, Organizaţia Naţiunilor Unite derulează şi în România un program dedicat exclusiv tinerilor, selectând din rândul lor reprezentanţi care să le promoveze interesele la nivel internaţional. Delegaţii ONU pentru tineri capătă, astfel, greutate în faţa autorităţilor naţionale şi au şansa să producă o schimbare.
Abia ajuns la vârsta majoratului, bihoreanul Răzvan Foncea este, pentru un an, delegat la ONU, şi şi-a propus să-i lămurească pe politicieni ce trebuie să schimbe, astfel încât tinerii să se simtă împliniţi şi fericiţi în România.
De la Josani... la ONU
Student în anul I la două specializări din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Leadership în sectorul public (în limba engleză) şi Studii de securitate, Răzvan a aflat de programul ONU pentru tineri pe când era elev în clasa a XI-a la Liceul Tehnologic "Ioan Ciordaş" din Beiuş. Pasionat de relaţii internaţionale, tânărul, care locuieşte în satul bihorean Josani, comuna Căbeşti, şi-a dat seama că obţinerea calităţii de delegat "pe cea mai importantă scenă diplomatică din lume" ar fi pentru el o experienţă importantă.
A putut aplica în program abia vara aceasta, după ce a împlinit 18 ani, şi deşi a concurat cu zeci de tineri mai mari şi mai experimentaţi decât el, a fost ales de juriul format din reprezentanţi ai minsterelor Afacerilor Externe şi Tineretului şi din foşti delegaţi. "Faptul că provin dintr-un mediu marginalizat social, adică sunt un tânăr din mediul rural care a învăţat la un colegiu tehnic dintr-un orăşel, m-a făcut să înţeleg provocările cu care se confruntă tinerii care nu au acces la oportunităţi reale de dezvoltare", explică Răzvan.
Pentru că ONU susţine egalitatea de gen, fiecare ţară are delegaţi un băiat şi o fată, astfel că interesele tinerilor români mai sunt reprezentate şi de Ana Bălan (foto), o studentă medicinistă din Bucureşti. Miercuri, cei doi au avut şi primul discurs oficial în faţa lumii, în cadrul Adunării Generale a ONU, care s-a ţinut online, din cauza pandemiei de Covid-19.
Pe cont propriu
Chiar dacă a fost un elev cu note mari şi ar fi putut intra la orice colegiu de top din Oradea, Răzvan a ales Beiuşul, pentru a nu se muta de-acasă. "A fost mai comod. În plus, mi-am spus că succesul este un deziderat la care tindem prin mecanisme proprii", spune el, convins că un colegiu de elită nu înseamnă garanţia succesului.
Totuşi, asta l-a făcut să-şi dea seama cât de departe este de proiectele şi evenimentele de tineret, care de regulă au loc în Oradea. Ca să suplinească asta, Răzvan a devenit un autodidact. "Toate valorile morale le-am dobândit sub îndrumarea părinţilor mei, dar pregătirea academică şi viziunile pe care mi le-am format sunt rezultatul autoeducării. Am înţeles că, dacă rămân doar cu informaţiile de la şcoală, fără să accesez un curs online, să citesc şi să mă dezvolt pe cont propriu, nu reuşesc să obţin performanţe care să mă reprezinte".
De altfel, Răzvan este convins că toţi tinerii din România au nevoie să fie autodidacţi, pentru a-şi folosi cu adevărat potenţialul, căci şcoala îi pregăteşte doar cu informaţii teoretice.
Politicienii, prea slabi
De îndată ce au devenit delegaţi, Răzvan şi Ana au lansat un sondaj printre colegii de generaţie, iar doleanţele lor le-au cuprins în "Manifestul tinerilor pentru comunităţi sustenabile", un program cu zeci de deziderate pe care politicienii români ar trebui să-l ia în calcul. Pe lângă obiective care îi vizează direct, precum educaţie de calitate ori acces la servicii publice, tinerii pretind ca România să combată foametea şi sărăcia, dar şi să fie mai atentă la politicile ecologiste. "De asemenea, vrem să creăm materiale esenţiale pentru ca tinerii să se integreze în mecanismele comunităţii, pe teme precum fake news şi informare corectă, sustenabilitate, orientare în carieră", spune Răzvan.
Bihoreanul este convins că şi educaţia civică în rândul tinerilor trebuie consolidată, astfel încât ei să-şi dorească să se implice în viaţa publică. "Discursul public al politicienilor, programele politice şi incoerenţa descurajează tinerii. În plus, de multe ori ei sunt respinşi când au iniţiative concrete", spune Răzvan. Tinerii sunt ignoraţi pentru că "avem o clasă politică nepregătită, cu CV-uri umflate şi cu experienţe profesionale obscure, cu foarte puţini politicieni orientaţi spre inovare, eficientizare, beneficiul cetăţeanului şi dezvoltare durabilă". Adolescenţi ca Răzvan ar putea intimida uşor un politician slab, aşa că e lesne de înţeles de ce-i evită.
Răzvan ştie că mandatul de un an ca delegat ONU nu-i va fi destul pentru a schimba relaţiile între tineri şi politicieni. Dar, cum n-are de gând să plece din România, promite că îşi va continua misiunea. Măcar pentru a demonstra că ţara nu duce lipsă de tineri valoroşi...
Vezi mai jos primul discurs pe care Răzvan şi Ana l-au susţinut la ONU, într-o întâlnire online: