În taină şi, mai ales, fără argumente clare, UDMR Bihor vrea să modifice reţeaua şcolară din Oradea. Susţinuţi de şefii bisericilor ungureşti, liderii formaţiunii cer înfiinţarea Şcolii Sigismund de Luxemburg prin "dezlipirea" claselor maghiare de la patru şcoli, într-o acţiune de segregare ce le-ar folosi doar politicienilor, nicidecum elevilor şi părinţilor lor...
Culmea este că printre oponenţi se numără inclusiv profesorii maghiari din cele patru şcoli vizate, care se tem că, de fapt, vor rămâne fără loc de muncă. Nu de alta dar, dacă în şcolile în care deja predau şi-au completat catedrele cu ore la clasele româneşti, în noua şcoală s-ar putea să nu mai aibă loc.
Dorinţă ascunsă
Din cele 32 de instituţii şcolare din Oradea, patru sunt cu predare în limba maghiară (liceele Ady Endre, Lorántffy Zsuzsanna şi Szent László, respectiv Şcoala Gimnazială Szacsvay Imre), iar alte 7 au clase de limbă maghiară (colegiile Mihai Eminescu, Iosif Vulcan, Traian Vuia şi şcolile Dimitrie Cantemir, Nicolae Bălcescu, Lucreţia Suciu şi Ioan Slavici). Situaţia nu este, însă, pe placul UDMR Bihor, ai cărei lideri fac demersuri ca în oraş să se înfiinţeze o nouă şcoală ungurească, o doleanţă pe care nici nu au exprimat-o, nici nu au explicat-o public.
Au aşternut-o în schimb pe hârtie, într-o adresă trimisă primarului Ilie Bolojan pe 17 septembrie. Documentul este semnat de preşedintele UDMR Bihor, Cseke Attila, de preşedintele executiv Szabó Ödön, de preşedintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din Bihor, Soós Sándor, dar şi de cinci feţe bisericeşti: episcopul romano-catolic Bőcskei László, episcopul reformat Csüri István, protopopul evanghelic luteran Mátyás Attila, preotul unitarian Kardos Iosif şi, în fine, de preşedintele cultului baptist maghiar, Veres Efraim. Pe cât de multe semnături adună solicitarea, însă, pe atât este de neclară...
Şcoală... în şcoli
Concret, semnatarii cer ca în proiectul reţelei şcolare a municipiului pentru anul 2019-2020, care va fi votat la sfârşitul acestui an de Consiliul Local, apoi trimis spre avizare Inspectoratului Şcolar, să apară Şcoala Sigismund de Luxemburg, care să preia toate clasele maghiare de la şcolile Cantemir, Bălcescu, Suciu şi Slavici, cu un efectiv total de aproape 600 de elevi. De ce le-ar fi mai bine acestora într-o şcoală segregată? Documentul nu pomeneşte, la fel cum nu spune nici dacă părinţii elevilor au fost consultanţi cu privire la acest demers.
În schimb, liderii maghiari invocă un argument mai degrabă neserios: în jumătatea de oraş aflată pe malul stâng al Crişului nu există nicio şcoală ungurească, toate cele patru aflându-se pe malul drept. "Propunem ca clasele cu predare în limba maghiară din ciclul primar şi gimnazial de pe malul stâng al Crişului Repede să fie reorganizate într-o unitate de învăţământ cu personalitate juridică cu predare exclusiv în limba maghiară. Locaţia trebuie să fie în acelaşi areal geografic, deci practic dorim să NU se prevadă mutarea unor clase de nivel primar sau gimnazial dintr-o unitate de învăţământ din cartiere sau din actualele locaţii în alte clădiri", se arată în adresă.
Altfel spus, UDMR cere înfiinţarea unei şcoli noi, dar numai pe hârtie, căci fizic clasele ar urma să funcţioneze în continuare în clădirile şcolilor în care se află şi acum - un "model" nemaiîntâlnit până acum în Oradea! Nu e clar nici unde ar avea noua şcoală sediul, direcţiunea ori secretariatul. De asemenea, nicio vorbă despre cum îi va ajuta, concret, pe elevii maghiari noua şcoală să se integreze în societate ori să înveţe mai bine limba română, cea mai mare provocare pentru ei, ştiut fiind că mulţi nu promovează examenele de română de la Evaluarea Naţională ori Bacalaureat pentru că nu înţeleg nici măcar cerinţele.
Măsură de protecţie
Contactat de BIHOREANUL, preşedintele UDMR Bihor, Cseke Attila (foto), n-a lămurit necunoscutele. "Aceasta este acum posibilitatea de reorganizare", s-a rezumat el să declare. Cseke se fereşte să recunoască realitatea, şi anume că UDMR nu vrea mutarea claselor din cele patru şcoli într-o clădire nouă tocmai pentru că aşa s-ar pierde din elevi. Majoritatea locuiesc în apropierea şcolilor în care învaţă, iar dacă ar trebui să meargă la una mai îndepărtată de casă, fie ea şi exclusiv ungurească, mulţi părinţi ar prefera să-i dea la clase româneşti.
Cseke n-a putut explica nici cu ce îi va ajuta pe elevi să fie înmatriculaţi la o şcoală exclusiv maghiară, dar în schimb a recunoscut ceea ce se vede de la o poştă: că UDMR vrea, de fapt, controlul asupra claselor: "Alta este posibilitatea de a gestiona învăţământul în limba maternă, dacă tu eşti structura de conducere". Coordonate de un director maghiar - fireşte, numit de UDMR -, aceste clase nu vor fi niciodată în pericol să dispară, chiar dacă numărul elevilor ar scădea sub media prevăzută de lege, de 20 de elevi. În plus, profesorii vor fi şi ei mai uşor de controlat şi, pe lângă funcţiile de conducere din noua şcoală, vor mai apărea şi posturi administrative (contabilă, secretară, bibliotecară, etc.) "rezervate" membrilor UDMR Bihor.
Acelaşi argument al "protecţiei" îl dă şi deputatul Szabó Ödön. "Am avut discuţii cu profesorii din cele patru şcoli, unde există o majoritate clară pentru acest proiect. Profesorii consideră acest proiect mai sigur decât situaţia de azi pentru structurile de învăţământ în limba maternă. Iniţiativa a fost demarată după ce, în mai multe şcoli, structurile maghiare au fost considerate o povară şi au fost împinse spre o zonă de nesiguranţă". Preşedintele executiv al UDMR oferă un singur exemplu de şcoală anti-maghiară: Bălcescu, unde directorul Gheorghe Troie "ar fi făcut paşi pentru desfiinţarea secţiei maghiare", susţine deputatul, fără a da alte detalii.
O scrisoare pierdută
Interesant, cei doi lideri UDMR n-au suflat o vorbă despre faptul că adresa transmisă către Primărie nu este prima şi că, anterior, au avut o poziţie şi "mai" radicală! BIHOREANUL a aflat că, pe 14 august, aceiaşi semnatari i-au trimis primarului Bolojan o altă cerere, în care pretindeau altceva: ca viitoarea Şcoală Sigismund să fie înfiinţată în clădirile uneia dintre cele patru şcoli. Nu au indicat unde anume, dar este clar că asta ar fi presupus şi mutarea elevilor români de acolo, măsură care, fireşte, n-ar fi fost pe placul părinţilor acestora.
În plus, prima adresă conţinea un argument mult mai dur, care ulterior a dispărut din scrisoarea finală. Şefii UDMR şi cei ai bisericilor maghiare pretindeau, nici mai mult, nici mai puţin, că lipsa unei şcoli ungureşti în cartierele lor îi privează pe maghiarii din Nufărul şi Ioşia de "dreptul constituţional de a-şi educa copilul în limba maternă". O afirmaţie cât se poate de falsă, câtă vreme elevii maghiari învaţă bine mersi în limba maternă tocmai în clasele celor patru şcoli pe care udemeriştii vor acum să le "confişte"!
Oficialii UDMR au renunţat, după o lună, la această adresă şi au trimis Primăriei una mai "îndulcită" tocmai pentru că şi-au dat seama că, în respectiva formă, pretenţia lor ar fi fost respinsă din start, iar ei erau mai vulnerabili în faţa criticilor. Întrebat de BIHOREANUL de "scrisoarea pierdută", Cseke Attila nu a mai răspuns nimic...
Segregare fără noimă
Şivinism şi separatism? Ori conservarea şi afirmarea identităţii naţionale? Liderii UDMR nu reuşesc să explice logic şi coerent de ce, în locul integrării şi coabitării cu românii, preferă segregarea elevilor maghiari, deşi un pericol real de asimilare etnică nu există. În schimb, izolarea totală a elevilor maghiari are evidente consecinţe negative, de la proasta învăţare a limbii române şi exacerbarea naţionalismului până la limitarea opţiunilor de carieră şi, în final, la adâncirea neadaptării la societatea actuală.
Politicienii se agaţă de o singură idee, păstrarea numărului de clase, făcându-se că nu văd fenomenul global al scăderii demografice, care afectează deopotrivă românii şi maghiarii. Dacă în 2011 Oradea avea 49 de şcoli, azi mai are doar 32, iar toate cele "dispărute" au fost româneşti!
Este tot mai evident că, în realitate, politicienii urmăresc conservarea claselor maghiare, chiar şi cu un număr mic de elevi, pentru că asta justifică un număr mai mare de cadre didactice şi, deci, sporirea "activului" de partid şi a votanţilor. Iar cele două scrisori pot fi uşor citite şi în cheie electorală. Dacă obţin ceea ce cer, liderii UDMR vor avea cu ce să se laude în faţa propriului electorat; dacă, în schimb, Bolojan le respinge solicitarea, se vor putea plânge că administraţia liberală îi persecută, iar o Primărie fără UDMR cooptată "la butoane" este potrivnică orădenilor de etnie maghiară.
Surpriză, surpriză
Culmea este că, în timp ce politicienii UDMR susţin că i-au consultat pe profesorii maghiari, aceştia nici măcar n-au ştiut că au existat două adrese. "Eu de la dumneavoastră aud pentru prima oară de această adresă din septembrie, ştiam doar de cea din august, cu care eu şi colegii mei suntem de acord", spune Baumann Maria (foto), director adjunct la Şcoala Dimitrie Cantemir.
Profesoara susţine că i s-a spus că toate clasele maghiare ar urma să fie mutate într-o clădire nouă, şi cu asta a fost de acord. "Am vorbit cu colegii mei, dar şi cu părinţii. Pentru ei, pentru elevi şi pentru noi ar fi mai bine într-o şcoală maghiară. Dar n-am ştiut că, de fapt, ar trebui să rămânem tot aici în şcoală", zice Baumann.
De altfel, în toate cele patru şcoli a fost dezbătută doar prima variantă a scrisorii, deoarece, imediat după ce a primit-o, primarul Bolojan i-a chemat la consultări pe directorii şi directorii adjuncţi din unităţile vizate. "Nu pot să iau o decizie fără să-i consult. I-am rugat ca până la sfârşitul lunii septembrie să se pronunţe, printr-un vot al Consiliului de Administraţie al fiecărei şcoli", spune edilul.
Nu vor schimbare!
Singura şcoală care n-are un răspuns franc este tocmai Cantemir. "Consiliul de Administraţie a pregătit o adresă care precizează consecinţele acestei decizii: diminuarea numărului de elevi în şcoala noastră, dar şi a normelor didactice, pentru că sunt colegi care predau şi la clasele maghiare, precum cei de limba română, engleză, educaţie muzicală, educaţie fizică", spune directoarea Viorica Popa, ferindu-se de un verdict tranşant, pentru a nu intra în conflict cu dascălii maghiari.
În schimb, alţii se opun făţiş unei reorganizări. "Este şi imposibil de pus în practică. Nu există prevederi legale care să permită ca două unităţi de învăţământ să funcţioneze în aceeaşi clădire. Sunt facturi de utilităţi şi alte cheltuieli pe care nu ai cum să le împarţi", spune Lucia Curta, directoarea de la Lucreţia Suciu, de pe strada Griviţei. Toţi membrii CA al acestei şcoli, inclusiv cei maghiari, au semnat că nu sunt de acord cu această "struţo-cămilă".
La fel s-a întâmplat şi la Ioan Slavici, şcoală de pe Calea Clujului. "Am consultat consiliul profesoral şi consiliul de administraţie, în care avem şi doi reprezentanţi ai părinţilor. Toată lumea a votat împotrivă", spune directoarea Brînduşa Buzulică (foto). Elevii maghiari ai acestei şcoli sunt, de fapt, romi din cartierul Tokai, care nici nu şi-ar pune problema să meargă la o altă şcoală. "Abia îi aducem la şcoala noastră, care este aproape de casele lor. Rata abandonului ar creşte dacă ar trebui să se mute", zice Buzulică.
Mingea la Bolojan
La Şcoala Nicolae Bălcescu încă nu s-a dat un vot, dar directorul Gheorghe Troie spune că sub nicio formă nu susţine "dezlipirea" claselor maghiare. "Nu cred că îşi doresc colegii mei maghiari să plece, pentru că mulţi şi-au completat normele didactice cu ore la clasele române. Dacă se rup de şcoală, cum vor avea catedre complete?". Profesorul bănuieşte că acuzele de "anti-maghiarism" i s-au adus pentru că, în acest an, şcoala nu mai are clasă de-a V-a maghiară. "Dar au fost doar 8 elevi înscrişi, nu aveam cum să înfiinţăm", explică Troie.
Aşadar, viitorul Şcolii Sigismund este, deocamdată, incert. Ilie Bolojan (foto) promite că va lua o decizie doar după ce va primi toate punctele de vedere ale şcolilor. "Voi dezbate aceste puncte de vedere cu inspectorul şcolar general şi, împreună, ne vom pronunţa". Pare greu de crezut, însă, dată fiind şi opoziţia profesorilor, că va fi o decizie pe placul UDMR...
PEDAGOGI TRANSFERAŢI
Vor "exclusivitate" şi la învăţători
O altă doleanţă a UDMR Bihor, exprimată doar în prima variantă a scrisorii trimise primarului Ilie Bolojan, a fost ca o secţie a Colegiului Naţional Iosif Vulcan să fie mutată la Liceul Teoretic Ady Endre. Este vorba de clasele vocaţionale cu predare în limba maghiară, unde sunt instruiţi viitorii educatori şi învăţători, care, în viziunea politicienilor maghiari, ar trebui pregătiţi "în circuit închis".
Aşa cum era de aşteptat, conducerea colegiului se opune. "Am discutat cu colegii mei şi nu se pune problema să fim de acord. Clasele noastre sunt singurele din Bihor de profil pedagogic în limba maghiară, suntem împreună din anul 1975 şi nu se justifică mutarea", zice directoarea Simona Martin.