Primul tur al Prezidenţialelor, câştigat în Bihor de Crin Antonescu, dar degeaba: în finală se înfruntă şeful "georgist" al AUR, George Simion, şi independentul Nicuşor Dan. În premieră, candidatul a trei partide majoritare în Parlament - PSD, PNL şi UDMR - a obţinut doar jumătate din scorul întâiului clasat, însă mizele politice şi economice sunt altele: va alege România să rămână în Europa sau vrea, supărată pe prezent, să-şi "radă" viitorul?
Profeţia pe care preşedintele interimar Ilie Bolojan o făcea în dimineaţa de 4 mai, în deschiderea alegerilor prezidenţiale 2025, s-a adeverit. "Vremurile liniştite au apus", atenţiona el, subliniind că de persoana care va fi aleasă în fruntea statului "vor depinde siguranţa ţării noastre şi faptul că vom rămâne o ţară de încredere".
După închiderea urnelor, rezultatul avea să fie şocant pentru mulţi: populistul George Simion, care în alegerile anulate din 24 noiembrie 2024 fusese al patrulea, s-a clasat pe primul loc, secondat de un independent, Nicuşor Dan. În perspectiva turului decisiv, cei doi au devenit mai mult decât protagoniştii unei bătălii electorale: va câştiga exponentul unui populism grosier şi periculos, sau cel al curentului pro-occidental, predictibil şi de încredere?
Luptă în trei
Favorit în toate sondajele, preşedintele AUR, George Simion, declara pe 4 mai dimineaţa, când s-a prezentat la braţ cu Călin Georgescu în secţia de votare, că a votat cu... acesta: "Am votat cu Călin Georgescu. Suntem aici cu o singură misiune - revenirea la ordinea constituţională, la democraţie. Nu am niciun alt obiectiv decât locul 1 pentru poporul român, în slujba căruia mă aflu".
În tabăra cealaltă, pro-europeană, cotaţi cu şanse aproximativ egale să intre în turul II, independentul Nicuşor Dan afirma că a făcut-o "pentru un nou început pentru România", iar Crin Antonescu, candidatul coaliţiei România Înainte, "pentru o Românie unită, puternică, demnă".
Sloganurile celor doi candidaţi ce reprezentau partide aveau să fie repetate şi în Oradea de principalii protagonişti ai competiţiei pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, vacantată după ce Bolojan a fost ales astă-toamnă în Senat. "Am votat pentru un preşedinte care să garanteze că România îşi va păstra parcursul euroatlantic, care ne poate reprezenta cu demnitate", spunea PNL-istul Mircea Mălan, în timp ce reprezentantul AUR, Ciprian Blejan, zicea că a votat "pentru revenirea la ordinea constituţională" şi "revenirea la democraţie".
Prezenţă mediocră
În cursul zilei, în ţară şi în diaspora au mers la urne 9.430.274 români, prezenţa fiind de 53,21% din totalul celor cu drept de vot, ceva mai ridicată decât în noiembrie 2024, când votaseră 9.242.186 oameni (52,55%).
În Bihor, pentru Prezidenţiale au votat 241.165 persoane (48,54% din totalul alegătorilor, sub rata de 49,95% din noiembrie 2024), iar pentru şefia CJ s-au exprimat 210.289 votanţi (42,11%).
Prezenţe mai mari au fost în Căbeşti (86,24%) şi Rieni (71,45%), unde au avut loc şi alegeri pentru noi primari (în locul Corinei Ene, acum deputat, şi respectiv al lui Gheorghe Bota, ales senator), precum şi în Lazuri de Beiuş (67,46%) şi Câmpani (60,67%). Cele mai mici prezenţe au fost în Şinteu (22,61%), Batăr (27,90%), Valea lui Mihai (28,33%) şi Ciumeghiu (30,54%).
Bătaie pentru locul II
Seara, când exit poll-urile îl dădeau cu 30%, iar pe Antonescu şi Dan cu câte 23%, Simion nu s-a arătat decât printr-un mesaj video preînregistrat, transmiţând că avea "un rezultat excepţional, mult peste ce prezintă televiziunile", fiindcă "românii s-au ridicat".
La sediul AUR din Oradea, euforie: "În această seară s-a făcut istorie", jubila preşedintele AUR Bihor, Ciprian Blejan, un coleg, Samuel Zărnescu, completând că "se trezeşte conştiinţa poporului".
Prudenţa lu
i Crin Antonescu, care spunea la Bucureşti că "victoria nu este decisă de exit poll-uri", i-a făcut precauţi şi pe liberalii din Bihor, Florin Birta şi Mircea Mălan aşteptând aproape 2 ore până să facă primele declaraţii. "Încă nu ştim exact cine va intra în turul II. Cert este că vor intra doi candidaţi diametral opuşi", constata Birta, care s-a mulţumit să anunţe certitudinea câştigării de către Mălan a conducerii CJ Bihor.
AEP avea să confirme în zori: Mircea Mălan (foto) a primit 141.996 voturi (69,93% din totalul celor exprimate), Blejan 50.817 (25,03%), iar ceva peste 5% ceilalţi doi candidaţi, care nici nu se văzuseră în campanie - Mihai Lasca (PPR) 5.498 voturi (2,71%) şi Alexandru Burdescu (SOS România) 4.750 voturi (2,34%).
Tot atunci au fost clare şi rezultatele din Căbeşti, unde PSD-istul Ioan Blaj a câştigat cu 53,2% în faţa PNL-istului Ionel Sârb, şi din Rieni, unde liberalul Florin Popa a câştigat cu 78,45% în faţa lui Florin Sere (AUR).
Bihorul, altfel
Adevărata tensiune a provocat-o, însă, cum era şi normal, dată fiind miza, lupta pentru Preşedinţia României. După miezul nopţii, când AEP centralizase aproape 98% dintre voturi, Antonescu şi-a recunoscut înfrângerea. "Plec cu fruntea sus. Atât s-a putut!", a spus el când devenise clar că Nicuşor Dan l-a surclasat, fără însă să indice cui să-şi dea voturile susţinătorii săi în turul II, ci zicând că-i îndeamnă "să socotească singuri cu cine anume sunt compatibile principiile, valorile pentru care eu am candidat acum".
Dimineaţa au venit şi rezultatele definitive la nivel naţional: George Simion - 3.862.761 voturi (40,96%), Nicuşor Dan - 1.979.767 (20,99 %), Crin Antonescu - 1.892.930 (20,07%), Viorel Ponta - 1.230.164 (13,4%) şi Elena Lasconi - 252.721 (2,68%), ceilalţi 6 candidaţi având scoruri sub 1%.
În Bihor, pe primul loc a fost Antonescu - 89.273 voturi (37,76%), urmat de Simion - 74.768 (31,62%), Nicuşor Dan - 33.191 (14,04%), Ponta - 28.311 (11,97%) şi Lasconi - 4.908 (2,08%).
Candidatul coaliţiei a fost pe primul loc în toate cele 22 de comune şi oraşe cu primari UDMR, însă numai în 10 dintre cele 44 cu edili PNL şi doar în 4 din cele 32 controlate de primari PSD.
BIHORUL ALTFEL. Bihorul, Clujul şi judeţele cu populaţie preponderent maghiară l-au preferat extremistului George Simion pe Crin Antonescu, la noi cel mai disciplinat electorat dovedindu-se cel din localităţile cu primari UDMR. În majoritatea fiefurilor PNL şi în aproape toate ale PSD, însă, a avut câştig de cauză candidatul AUR
Toţi contra AUR
Fără voturile comunităţii maghiare, Bihorul ar fi fost "simionizat", a subliniat luni preşedintele executiv al UDMR, Szabó Ödön, convins că dacă şi primarii PNL şi PSD ar fi mobilizat alegătorii, candidatul coaliţiei ar fi intrat în turul decisiv.
Prin vocea lui Birta, liberalii au explicat eşecul prin faptul că Antonescu nu a fost perceput drept un candidat comun al coaliţiei. "Social-democraţii l-au văzut ca fiind candidatul PNL, iar alegătorii liberali ca pe un candidat al PSD", a spus el, după care a întărit ceea ce deja partidul hotărâse la nivel central, şi anume că, la fel ca UDMR şi USR, în turul II liberalii bihorenii îl vor susţine pe Nicuşor Dan. "Vrem să protejăm Oradea şi Bihorul de extremism", a afirmat primarul, amintind că oraşul şi judeţul "s-au dezvoltat pe fonduri europene şi nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să nu mai avem acces la fondurile europene".
Reprezentanţii AUR au fost rapizi şi duri în replici. Răspunzând liderului UDMR-ist, Samuel Zărnescu a susţinut că declaraţia acestuia "stigmatizează alegătorii cu alte opţiuni politice decât cele susţinute de UDMR sau partidele tradiţionale", iar Blejan s-a legat de liberali, susţinând că "au lansat acuzaţii grave şi nefondate la adresa AUR şi a candidatului George Simion", iar a-l numi pe acesta "extremist" ar fi "o insultă" la adresa votanţilor săi.
Interimate la dublu
La vârful politicii naţionale, scrutinul a provocat două demisii. Lasconi a renunţat la şefia USR, zicând că pleacă "cu inima împăcată că am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca România să fie mai bine", iar gestul a fost salutat de liderii partidului, a cărui conducere a preluat-o, provizoriu, Dominic Fritz, primarul Timişoarei.
Şi mai multă greutate a avut renunţarea liderului PSD, Marcel Ciolacu, la funcţia de premier. "Am văzut votul românilor şi asta înseamnă că coaliţia de guvernare nu are o legitimitate, cel puţin în această componenţă. Am propus colegilor ieşirea din coaliţia de guvernare, care implicit duce la demisia mea din funcţia de premier", a spus Ciolacu, fără a indica pe cine să voteze social-democraţii în turul II.
Marţi, preşedintele interimar Ilie Bolojan l-a numit ca premier interimar pe Cătălin Predoiu, care deţinea atât poziţia de vicepremier, cât şi pe cea de preşedinte interimar al PNL.
Instabilitatea costă
Şocul alegerilor s-a repercutat cel mai dureros în economie. Lunea trecută, leul a scăzut la un nivel record (1 euro sărind de la 4,9775 la 5,037 lei), pentru ca joi să atingă al treilea record istoric, căzând la 5,122 lei pentru un euro, ceea ce va însemna scumpirea tuturor produselor şi serviciilor. Indicele ROBOR, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele contractate înainte de luna mai 2019 în lei şi pentru creditele curente ale companiilor, a urcat de la 5,90%, cât era luni, la 6,08% marţi, la 7,25% joi şi la 7,31% vineri, atrăgând scumpirea tuturor împrumuturilor pentru cetăţeni şi firme.
Proporţional au crescut şi costurile de finanţare ale statului. Randamentul titlurilor de stat cu scadenţă în 2034 a ajuns la 7,73%, iar cel pentru obligaţiunile pe 10 ani a urcat la 7,87%. De altfel, Ministerul Finanţelor a încercat, luni, fără succes, să împrumute 500 milioane lei, primind oferte sub aşteptări, doar 295 milioane lei.
Reacţii proaste au venit şi din plan extern, una dintre cele mai importante bănci americane estimând că pentru 1 euro vor fi necesari 6 lei, iar agenţiile de rating că România riscă retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investiţiilor.
Până şi ministrul Tánczos Barna, care avertizase că "economia riscă o aterizare hard", a recurs la o comparaţie dramatică joi, când a fost prezent la Oradea pentru a participa la o conferinţă economică: "România e ca un pacient pe care medicii vor să-l salveze, dar el fuge din spital. Sperăm totuşi să accepte tratamentul, atunci o să revenim la stabilitate şi, când o să avem un guvern stabil, o să avem pe ce construi", a spus oficialul. Stârnind, ca toţi ceilalţi politicieni pro-europeni, o nouă reacţie dură din partea AUR, care a acuzat "o minciună destinată să manipuleze cetăţenii".
Atât doar că vocea banilor nu minte: situaţia chiar e groasă şi depinde numai de români să o repare.
TANDEM. După ce în campanie l-a susţinut pe Crin Antonescu, Ilie Bolojan (foto) a subliniat săptămâna trecută importanţa votului pro-european în diferite împrejurări, cu trimitere - chiar dacă nu l-a nominalizat explicit - la independentul Nicuşor Dan. Acesta a spus la rândul său că şi l-ar dori premier pe Bolojan, variantă deschisă, de altfel, prin demisia PSD-istului Marcel Ciolacu (foto: Administraţia Prezidenţială)
GEORGESCU SAU BOLOJAN?
Semnale de premier
Turul II al Prezidenţialelor va decide nu doar viitorul şef al statului, ci aproape sigur şi pe cel al Guvernului.
După demisia lui Marcel Ciolacu, în partidele pro-europene se discută varianta lărgirii majorităţii parlamentare prin cooptarea la guvernare şi a USR, iar o eventuală câştigare a Preşedinţiei de către Nicuşor Dan ar facilita desemnarea ca premier a lui Ilie Bolojan, despre care independentul a afirmat că şi l-ar dori în această funcţie. Şi mai mult ar conta, însă, faptul că PSD nu mai ţine cu dinţii de ea, tocmai din cauza situaţiei economice care impune adoptarea unor măsuri de reformă nepopulare.
În schimb, George Simion a afirmat că îl va nominaliza premier pe Călin Georgescu, "dacă şi el doreşte acest lucru". Simion a arătat că dacă Georgescu nu va primi votul de învestitură, va forţa dizolvarea Parlamentului, ceea ce înseamnă noi alegeri şi o instabilitate de-a dreptul falimentară.