Deşi educat mult peste medie, Octavian Blaga a fost de toate la viaţa lui. N-a fost scutit defel de munca de jos...

În cei 38 de ani, orădeanul care a studiat latina şi greaca la Cluj şi istoria la Oradea, a condus mai multe publicaţii de cultură, a editat peste 100 de cărţi, a scris scenarii de film, lucrări de etnografie, a fost şi tehnoredactor, fotograf, zugrav, faianţor, îngrijitor de bătrâni sau grădinar, colindând mai mulţi ani Statele Unite ale Americii şi Europa. Actualmente redactor responsabil al publicaţiei de cultură "Zodii în cumpănă", editate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Blaga a publicat cinci plachete de versuri (una premiată la un festival internaţional), cărţi de călătorie şi eseuri, dar şi câteva studii etnografice vizând în special zona Crişului Repede.

Un Rolex pentru un orădean

Preocupat până la obsesie de mentalitatea ţărănească, de expresii folclorice şi tradiţii, Octavian Blaga a înscris de curând, la o competiţie internaţională, un proiect inspirat de cercetări făcute în localitatea natală. Concursul, intitulat "Rolex Awards for enterprise 2012", recompensează proiecte inovatoare în mai multe domenii, printre care şi cultura tradiţională, domeniu la care a aplicat orădeanul. Premiile, în număr de cinci, nu sunt de lepădat, câştigătorii alegându-se cu 100.000 de dolari fiecare, plus un ceas Rolex. Juriul este compus din somităţi mondiale, iar câştigătorii vor fi anunţaţi anul viitor.

Tavi spune însă că nu câştigul material l-a atras, ci îmbinarea unică a cercetării cu practica, pe o temă care îi e dragă. "Juriul nu apreciază numai calitatea cercetărilor, ci şi contribuţia pe care o pot aduce la îmbunătăţirea vieţii unei comunităţi", spune el. Selectat între primele 20 de proiecte din peste 3.500 de aplicaţii, unele purtând semnătura unor specialişti de renume, proiectul orădeanului are în spate o poveste aproape hazlie...

La ce e bună o hernie de disc

La începutul acestui an, Tavi a acceptat un post de profesor suplinitor de limba şi literatura română în localitatea natală. S-a gândit că va putea să vâneze doi iepuri deodată: să îşi continue cercetările în sfera culturii tradiţionale şi să profeseze ca dascăl. Nu a reuşit însă să le facă prea mult timp, pentru că într-o zi s-a trezit că nu se mai poate da jos din pat. Cauza? O hernie de disc de care se credea vindecat.

Pentru că operaţia ar fi fost costisitoare şi nefiind deloc fan al intervenţiilor chirurgicale, a aplicat pe propria-i piele mai multe leacuri băbeşti şi reţete tradiţionale din Valea Iadului. A mâncat doar miel, păstrăv, ficat, lapte de vacă, ou fiert, a băut ceaiuri din mai multe plante şi a combinat toate acestea cu o serie de exerciţii fizice. Ca prin minune, după două luni era pe picioare!

Cât a fost ţintuit la pat, ca să-şi ocupe timpul, a căutat pe internet mai multe proiecte în care s-ar fi putut implica. Aşa a găsit concursul "Rolex Awards for enterprise 2012". A trimis mai întâi un scurt rezumat al cercetărilor şi mai multe metode prin care s-ar putea aplica practic studiile sale. "Dacă nu recidiva hernia de disc, nu aş fi scris niciodată acest proiect. Nici n-aş fi avut timp! Oricum, nu mi-a fost uşor, pentru că proiectul a trebuit redactat într-o engleză academică. Plus că eu, când scriu ceva, mă foiesc mult, mă plimb, mă învârt, iar acum eram imobilizat, cu laptopul pe piept", povesteşte orădeanul.

După câteva săptămâni, a primit un e-mail de la organizatorii concursului, prin care era anunţat că proiectul său a fost acceptat şi i se cerea, în termen de două săptămâni, o aplicaţie detaliată. "A fost nebunie curată! Am expediat aplicaţia prin internet cu câteva minute înainte de ora limită. Apoi a mai trecut o veşnicie şi am primit iarăşi un e-mail, prin care am fost înştiinţat că proiectul meu a ajuns în finală", spune Tavi.

Ayurveda de Bihor

Proiectul lui se întinde pe 100 de pagini. În prima parte adună numeroase cunoştinţe de medicină tradiţională ale ţăranilor din Valea Iadului, mai precis câteva sute de reţete naturiste şi indicaţii terapeutice tradiţionale pentru diferite afecţiuni. Pornind de la ele, orădeanul a reconstruit, practic, un sistem coerent de medicină alternativă, asemănător până la un punct cu ayurveda, acea colecţie indiană de cunoştinţe tradiţionale de medicină ce urmăreşte vindecarea sau prevenirea unor boli prin utilizarea leacurilor din ierburi.

Scopul final al proiectului nu este, însă, doar vindecarea bolnavilor, ci şi recuperarea unor aspecte culturale tradiţionale. Tavi ţinteşte dezvoltarea la Remeţi a unui centru de cercetare care să valideze prin investigaţii farmaceutice cunoştinţele de medicină ţărănească. Cercetătorul ar mai vrea să înfiinţeze o plantaţie specială, dar şi un muzeu cu un ierbar complex de plante medicinale locale şi cu ustensile folosite în practicile de leac. A gândit chiar un "curs" ce îmbină recunoaşterea plantelor medicinale în teren şi cunoştinţele tradiţionale privitoare la utilizările lor. În acest fel, zona ar deveni interesantă şi pentru cei care vor să beneficieze de medicina alternativă, dar şi pentru pasionaţii de etnografie.

Banii înapoi

O altă componentă a proiectului vizează protejarea legală a leacurilor şi produselor tradiţionale. "Mai multe state din America de Sud au recunoscut comunităţilor de indigeni dreptul de proprietate intelectuală asupra cunoştinţelor medicale tradiţionale. În consecinţă, o serie de patente înregistrate fraudulos de companii în SUA au fost anulate", explică Tavi. Orădeanul e convins că şi România ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această bătălie, ţara noastră fiind una dintre puţinele din Europa care au păstrat varii forme de cultură tradiţională, dar care sunt folosite abuziv.

Cercetătorul spune că banii care s-ar obţine prin redevenţele datorate utilizării cunoştinţelor tradiţionale şi expresiilor folclorice în scop comercial ar trebui folosiţi pentru conservarea tradiţiilor comunităţilor care le-au produs. Pentru aceasta este însă nevoie de un cadru legislativ, iar Blaga caută o susţinere largă pentru o lege care să-i oblige pe utilizatorii în scop comercial ai reţetelor de medicină tradiţională să plătească o taxă.

Pentru a explica situaţia, Tavi introduce în discuţie muzica populară. "Aceasta aduce beneficii unor interpreţi, unor televiziuni, însă nu aduce nimic comunităţilor care au creat-o, au moştenit-o şi au transmis-o până la noi. Există doar, teoretic, obligaţia caselor de discuri de a plăti un timbru folcloric. Atât". Mai mult, cercetătorul ar vrea ca legea să impună taxe suplimentare celor care ies din cadrul autentic al interpretării muzicii tradiţionale, pentru a descuraja ceea ce el numeşte "manelizarea" folclorului.

Proiectul pe care vrea să îl pună în aplicare e mult mai important decât banii pe care ar putea să-i obţină de la Rolex. Acesta ar putea salva o parte din rămăşiţele lumii arhaice care, altminteri, riscă să fie definitiv îngropate între filele prăfuite ale cărţilor.

VINDECAT DE STRĂMOŞI
Lupta cu hernia, prin metoda tradiţională

Pentru a-şi trata hernia de disc, Octavian Blaga a folosit câteva tratamente tradiţionale de pe Valea Iadului. A început cu o dietă alimentară bazată doar pe mâncăruri din miel, păstrăv, ficat, lapte de vacă, ou fiert, alune ş.a. "Aceste alimente, am descoperit ulterior, sunt bogate în vitamina B. Asta recomandă şi doctorii în cazul acestei afecţiuni: un complex de vitamine, multe B-uri. Ţăranii ştiau asta înainte s-o afle medicina modernă", spune Tavi.

O altă parte a tratamentului a avut la bază folosirea a trei specii diferite de plante: coada calului pentru ceai, rădăcini de tătăneasă amestecate cu untură pentru o alifie cu care s-a uns în locurile dureroase, şi iarbă tare pentru comprese aplicate în locul unde era localizată hernia.

În plus, Tavi a făcut exerciţii recomandate de medicina tradiţională locală. A stat între 5 şi 10 minute în poziţia ghemuit, apoi, după o pauză de 5 minute, s-a agăţat cu ambele mâini de o grindă, rămânând suspendat mai multe minute, procedee oarecum similare elongărilor folosite în fizioterapie. A repetat exerciţiile de cel puţin 10 ori pe zi, iar rezultatul s-a văzut...