Etnicii maghiari din afara Ungariei au depus luni şi marţi primele cereri de obţinere a cetăţeniei acestei ţări, în baza unei noi legi adoptate de parlamentarii ungari în 2010, după câştigarea alegerilor de către Fidesz, şi intrate în vigoare de anul acesta.

Zeci de orădeni au călcat în primele două zile de la inaugurare pragul Centrului pentru Democraţie deschis pe strada Menumorut nr. 23 din municipiu, atât ca să completeze formularele speciale în baza cărora solicită să devină cetăţeni ai statului vecin, cât şi pentru a obţine informaţii cu privire la documentele necesare la întocmirea dosarelor.

Tokes s-a dat exemplu

Printre primii care au făcut această solicitare la Oradea, urmând ca ulterior să îşi depună şi dosarul, se numără vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes. Şi preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Toro Tibor, a completat formularul special, exemplul celor doi urmând să fie luat şi de lideri ai UDMR Bihor precum Szabo Odon.

Centrul pentru Democraţie este înfiinţat de CNMT şi funcţionează începând de luni, 3 ianuarie, în zilele lucrătoare între orele 9 şi 17, iar sâmbătă între 9 şi 12. În Bihor vor mai fi deschise alte două birouri cu acelaşi scop, la Marghita şi la Valea lui Mihai.

Obţinerea cetăţeniei maghiare are avantajul că deţinătorii au dreptul la paşaport maghiar, care le permite să intre în SUA şi Canada fără viză. Totodată, posesorii au posibilitatea de a se angaja în unele state ale Uniunii Europene unde românii au încă restricţii pe piaţa muncii.

Cum se face

Dosarele pentru obţinerea cetăţeniei se pot depune fie la Ambasada Ungariei de la Bucureşti sau consulatele de la Cluj-Napoca şi Miercurea Ciuc, fie la orice primărie din Ungaria, la serviciul de stare civilă.

Legea dublei cetăţenii permite etnicilor maghiari din alte ţări decât Ungaria să solicite obţinerea cetăţeniei, dacă pot dovedi că au origine ungară, că vorbesc limba (fără să fie nevoiţi să dea un examen de limbă) şi că nu prezintă un pericol pentru securitatea publică sau cea naţională. Solicitanţii nu mai sunt nevoiţi să deţină o locuinţă în Ungaria şi nici nu sunt obligaţi să se mute în acest stat. În schimb, dacă doresc, ei îşi pot schimba chiar şi numele.

Pentru obţinerea cetăţeniei ungare sunt necesare documente care să ateste originea maghiară a părinţilor sau a bunicilor prin copii ale certificatelor de naştere, traduse de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România. De asemenea, trebuie completat formularul de solicitare a cetăţeniei, la care se adaugă un fel de autobiografie (pe jumătate de pagină) în limba maghiară şi o poză tip paşaport. Practic, autobiografia este dovada că solicitanţii cunosc limba maghiară.

De la primării şi consulate, dosarele ajung la Budapesta, urmând ca în circa 5 luni, dacă acestea sunt complete, etnicii maghiari să fie înştiinţaţi că au primit certificat de cetăţean al Ungariei. Apoi, solicitanţii trebuie să meargă în ţara vecină, pentru a primi certificatul.

În România locuiesc peste 1,5 milioane de etnici maghiari, iar ambasada de la Bucureşti şi consulatele din Cluj şi Miercurea Ciuc au primit numeroase cereri luni şi marţi. Nu au existat probleme legate de supraaglomerare în niciuna din reprezentanţele diplomatice.

Oficialii maghiari se aşteaptă ca anul acesta între 250.000 şi 400.000 de cereri să fie depuse de etnicii maghiari din România, Serbia şi Slovacia.