În întreaga Europă se sărbătorește, marți, Ziua Parcurilor, iar România, tradițional, marchează acest moment an de an în alt parc de pe teritoriul țării. În premieră, evenimentul are loc în Bihor, în Parcul Natural Apuseni.
Cu acest prilej, președintele consiliului științific al Parcului Apuseni, Sandor Matyasi, a tras un semnal de alarmă și a spus că, sub ochii oamenilor prezentului, parcul se distruge, din cauza factorilor climatici și a oamenilor.
Parcuri în expansiune
La sediul Administrației Parcului Natural Apuseni (APNA) din Sudrigiu s-au reunit, marți, numeroși oficiali, cercetători și reprezentanți parcurilor din țară. Directorul APNA, Alin Moș, a precizat cât de bucuros este că, pentru prima oară, Parcul Apuseni este gazda acestui eveniment.
Printre alții, la deschiderea evenimentului au participat și luat cuvântul secretarul de stat din Ministerul Mediului, Alin Seserman, directorul Romsilva, George Mierliță, (Regia Națională a Pădurilor având în administrare 22 de parcuri naturale și naționale din totalul de 28 de pe teritoriul României), președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Vasile Carnariu, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, secretarul Prefecturii Bihor, Fenesi Tibor, primari de comune de pe teritoriul Apusenilor, reprezentanți ai tuturor parcurilor din România. De asemenea, a participat cunoscutul cântăreț Nicolae Furdui Iancu, ambasador al Parcului Apuseni, care a precizat că este un mândru fiu al Țării Moților.
Tema ediției din acest an a Zilei Europene a Parcurilor este „Noi suntem natura - Regândim, Restaurăm, Reconectăm”, iar printr-un mesaj citit de Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, ministrul Tanczos Barna a transmis că, în corelare cu tendințele europene, România va crește suprafețele parcurilor naturale, mărind zonele de protecție. „Trebuie să ne asigurăm că extinderea nu se face doar pe hârtie și că introducem sub protecție strictă exact ce este valoros sub aspect ecologic”, a transmis ministrul.
Primul parc care va fi mărit va fi Domogled - Valea Cernei, un proiect pilot al Ministerului Mediului.
În curtea APNA din Sudrigiu, își etalează produsele tradiționale și meșteșugărești toate parcurile naturale din România.
Între natură și administrație
Printre discursurile celor prezenți s-a remarcat cuvântarea președintelui Consiliului Științific al Parcului Apuseni, geologul Matyasi Sandor, singurul care nu s-a rezumat să spună câtă nevoie este de protejarea parcurilor.
Specialistul a vorbit despre necesitatea unui echilibru în administrarea parcurilor și, mai ales, despre nevoia de „îmbinare armonioasă” între legislație, cercetare științifică și turism. „Sub ochii noștri, din cauza dezastrelor naturale, a modificărilor climatice, asistăm la o distrugere masivă, la care dacă mai adăugăm și factorul antropic, prezența omului și activitățile desfășurate de acesta, dau o rezultantă cât se poate de negativă. Nu este destul să constatăm, prin cercetare trebuie să încercăm să remediem aceste lucruri”, a spus Matyasi (foto).
Așa cum a declarat ulterior BIHOREANULUI, geologul s-a referit la suprafețele mari din Parcul Apuseni afectate de ipidae, insecte care provoacă uscarea arborilor, dar și la distrugerile provocate de oameni, inclusiv de silvicultori, care nu se preocupă suficient de refacerea și regenerarea pădurilor.
De cealaltă parte a baricadei, primarul comunei Rieni, Gheorghe Bota, a vorbit tot despre nevoia de echilibru, însă din perspectivă edilitară. „Aș vrea ca Parcul Natural Apuseni să fie mai aproape de administrațiile locale. Nu se poate face dezvoltare fără bani, natură fără servicii pentru oameni. Atunci când oamenii vin să respire aerul curat, trebuie să aibă drum, apă, cazare, mâncare”, a spus Bota. De-a lungul anilor, primarii de pe teritoriul Apusenilor au intrat frecvent în conflict cu APNA, pe tema unor proiecte de infrastructură.
Despre nevoia de dezvoltare turistică a zonelor protejate a vorbit și Mircea Mălan, vicepreședintele CJ Bihor, care a subliniat că instituția pe care o reprezintă are în derulare atât proiecte de infrastructură pentru zona Apusenilor, dar că se preocupă și de cadrul natural, derulând campania Luna curățeniei, în care bihorenii sunt îndemnați să adune gunoaiele din natura care îi înconjoară.
Care e soluția?
În cadrul unei conferințe de presă susținute după momentul festiv de deschidere, BIHOREANUL a vrut să afle de la oficialii prezenți la eveniment ce soluții au pentru această nevoie de echilibru, cerută deopotrivă de oamenii de știință și de primari, astfel încât parcurile naturale să fie conservate, dar totuși locuri plăcute pentru turiști, nu cum este zona Padiș astăzi, plină de gunoaie, construcții haotice și fără măcar infrastructură de apă și canalizare. Singura soluție identificată: colaborarea.
„Este nevoie de conlucrarea mai multor autorități. S-au întâmplat și greșeli în aprobarea zonelor construibile, implicarea mai multor actori nu este foarte ușoară. Sperăm și încercăm să conștientizăm pe toată lumea, inclusiv pe cei care doresc o protecție excesivă, fără să realizeze ce înseamnă asta. (...) Multe din speciile sălbatice s-au adaptat la zonele construite, se simt chiar foarte bine. Nu spun că asta ar trebui să promovăm, dar nu trebuie să ne speriem că orice am face vom conduce la distrugere”, a spus Dragoș Mihai (în imaginea de jos, în extrema dreapta), responsabil de biodiversitate în cadrul Romsilva.
De cealaltă parte, directorul Romsilva a spus că, în parcurile naturale, fără avizul consiliilor științifice, orice măsură luată ar fi ilegală. „Dacă nu avizează măsurile, nu se pot emite ordine de acțiuni, totul ar fi ilegal”, a spus Mierliță, sugerând așadar că, de fapt, oamenii de știință pun piedici avântului administratorilor de parcuri și autorităților locale.
Pe de altă parte, secretarul de stat Alin Seserman a precizat că Parcul Apuseni este bine gestionat și administrat. Când BIHOREANUL l-a întrebat dacă a vizitat Padișul și a avut ocazia să vadă văile pline de gunoaie sau lipsa toaletelor publice, Seserman a recunoscut, însă, că nu a urcat niciodată în zonă.
Sărbătoarea de marți organizată de APNA va cuprinde și un concert în Peștera Urșilor, unde însă accesul va fi permis doar invitaților evenimentului, nu și publicului larg. De asemenea, agenda zilei cuprinde numeroase prezentări științifice, pe probleme ce țin de parcurile naturale.
La eveniment este prezent și reputatul profesor Zeno Oarcea (92 de ani), considerat întemeietorul rețelei de parcuri naturale din România.