Fiindcă până la sfârșitul lunii viitoare proiectele PNRR trebuie încheiate, Prefectura Bihor a convocat reprezentanții primăriilor și Consiliului Județean pentru a le aminti că lucrările trebuie nu doar finalizate, ci și recepționate și decontate la timp, discutând în acest sens despre un calendar pentru formalitățile fără de care banii europeni pot fi pierduți.
Concomitent, amintind că după demiterea prin moțiune Guvernul nu poate legifera prin asumarea răspunderii și Ordonanțe de Urgență, premierul interimar Ilie Bolojan cere ca Parlamentul să adopte rapid încă 6 legi restante, fără de care România ar pierde peste 4,5 miliarde euro.
Documentațiile să fie „complete și corecte”
Convocată de prefectul Marcel Dragoș (foto), întâlnirea cu reprezentanții administrațiilor locale din Bihor s-a desfășurat marți și a avut ca scop evaluarea stadiului de realizare a lucrărilor și recepția proiectelor la nivelul județului, la întâlnire participând și șeful Inspectoratului Județean în Construcții, Simion Borș, precum și directorul Sucursalei Oradea Distribuţie Energie Electrică România, Flavius Bîtea.
„Scopul convocării a vizat aspecte tehnice concrete și accelerarea depunerii documentațiilor de lucrări în vederea demarării procedurilor de recepție, date fiind termenele scurte care au mai rămas până la închiderea perioadei de finanțare prin PNRR”, a informat Prefectura Bihor, după întâlnire, printr-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, în condițiile în care proiectele realizate prin PNRR trebuie recepționate până la finele lunii viitoare și la această procedură trebuie să asiste și reprezentanții Inspectoratului în Construcții, ca să se evite supra-aglomerarea pe fondul volumului mare de activitate, „s-a propus realizarea unor calendare de recepție a lucrărilor și o cât mai activă implicare din partea reprezentaților administrațiilor locale prin depunerea unor documentații complete și corecte”.
Și fără branșamente
La întâlnire a fost discutată și posibilitatea ca proiectele realizate cu fonduri PNRR să poată fi recepționate chiar și în situația în care investițiile - de pildă renovarea unei școli sau a unui dispensar ori construirea unei clădiri - nu vor fi racordate la rețelele de utilități (electricitate, apă, canalizare etc), așa cum impune în prezent legislația românească, adică fără așa-numitele „lucrări auxiliare”.
„În acest context s-a discutat despre ultima măsură inițiată de Ministerul Dezvoltării care va permite efectuarea până la termenul limită, la final de iulie, a recepțiilor lucrărilor „esențiale” care permit utilizarea obiectivelor realizate, urmând ca lucrările „auxiliare” nefinalizate sau realizarea branșamentelor definitive la utilități să poată fi făcute ulterior, în termen de 4 luni sau chiar mai mare”, a arătat Prefectura Bihor.
„Timpul pentru finalizarea proiectelor PNRR este scurt și nu ne putem permite să pierdem fonduri europene din cauza întârzierilor. Le-am cerut primarilor o mobilizare generală pentru urgentarea lucrărilor”, a transmis Prefectura, punctând că instituția sprijină administrațiile locale, „însă ritmul pe șantiere trebuie să fie accelerat”.
În joc sunt peste 4,5 miliarde euro
Tot marți, premierul interimar Ilie Bolojan a punctat că în următoarele două luni „cel mai important proiect este absorbția fondurilor europene din PNRR”, iar România mai are de atras peste 4,5 miliarde euro sub formă de granturi, adică bani nerambursabili, din care „sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”.
Printr-o postare pe Facebook, premierul amintește că statele primesc fondurile PNRR în funcție de îndeplinirea reformelor și de atingerea obiectivelor asumate încă din 2021, acestea fiind acordate în tranșe: „dacă nu îți îndeplinești obiectivele, nu primești fondurile aferente, iar dacă le îndeplinești parțial, primești doar o parte din bani”.
În acest context, premierul a arătat că „unele obiective au rămas neîndeplinite” și că „mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”. În condițiile în care, însă, după moțiunea de cenzură, Guvernul nu mai poate promova legi prin angajarea răspunderii ori prin ordonanțe de urgență, pentru dezbaterea și adoptarea actelor normative restante este necesară convocarea rapidă a Parlamentului în sesiuni extraordinare.
„Dintre reformele rămase, 6 proiecte legislative sunt cele mai importante”, a evidențiat premierul Ilie Bolojan, enumerând legea privind salarizarea unitară (valoare 770 milioane euro), legea privind incompatibilitățile (770 milioane euro), legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat (770 milioane euro), legea privind funcția publică (770 milioane euro), legea privind Codul urbanismului (972 milioane euro) și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire (972 milioane euro).
„Până la sfârșitul acestei săptămâni vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană și vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, și-a încheiat premierul mesajul.