- După ce a cheltuit deja peste 20 milioane lei ca să salveze compania minieră de stat Băița SA din Ștei, inclusiv pentru o nouă instalaţie de prelucrare a dolomitei care s-o redreseze, Guvernul pregătește un nou ajutor financiar
- Evacuarea apei din galeriile inundate va înghiți alte 6 milioane de lei din banii statului, după ce societatea a ajuns la datorii de 19,3 milioane, iar instalația de 11 milioane cumpărată s-o scoată din impas ruginește nefolosită, fiind montată fără autorizație de construire
Statul se pregătește să bage încă 6 milioane lei în Băița SA, propria sa companie minieră din Ștei, pe care de ani de zile o tot „salvează” cu bani publici, dar care, de această dată, riscă să intre la apă. La propriu! Mina a început să se inunde, iar firma nu este în stare să asigure nici măcar funcționarea pompelor de evacuare.
Este doar ultimul episod dintr-o poveste în care Guvernul plătește, iar compania gestionată de Ministerul Economiei adună datorii și scandaluri, de parcă ar fi plătită pentru ele. BIHOREANUL vă arată cum investiția menită să o viabilizeze s-a împotmolit în ilegalități, cum o parte din banii alocați au fost cheltuiți în alte scopuri și ce nereguli au descoperit Curtea de Conturi și Corpul de Control al Prim-Ministrului.
Mina căpușelor
În august 2022, BIHOREANUL dezvăluia cum compania minieră de stat Băița SA, înființată în 2002 și ținută din 2006 sub administrare specială - un paravan legal care suspenda executarea silită a datoriilor fiscale -, ajunsese un refugiu pentru clientela politică și o „gaură neagră” pentru buget.
În timp ce partenerii privați precum Vast Băița Plai (exploatare minereuri polimetalice) ori Strategic Resources și BS Recycling (dolomită) exploatau resursele, Băița SA acumula pierderi și datorii la buget ce atinseseră în 2020 aproape 50 milioane lei (23 milioane debite principale, restul penalități). Salvarea a venit printr-un program de restructurare fiscală, urmat în martie 2022 de decizia Guvernului Ciucă de a transforma în acțiuni încă 8,54 milioane de lei din datorii, oferindu-i companiei șansa redresării.
Că măsura din 2022 nu a rezolvat mare lucru o dovedește chiar Ministerul Economiei, acționarul unic al Băița SA. Într-o „Scrisoare de așteptări” din 2023, instituția recunoștea că firma nu mai putea prelucra dolomita după încetarea asocierii cu firmele private în decembrie 2022, nu avea piață pentru minereul brut, datora 2,38 milioane lei către Hidroelectrica, avea litigii pe active și încerca să-și eșaloneze datorii fiscale de peste 35 milioane lei.
Deși știa în ce stare era compania, Guvernul Ciolacu a deschis din nou pușculița statului: în august 2024 i-a alocat încă 11,64 milioane lei din Fondul de rezervă, pentru propria instalație de procesare a dolomitei. Numai că socoteala de la minister nu s-a potrivit cu cea din mină.
Instalație „la negru”
În februarie 2025, Băița SA a achiziționat, cu 10,47 milioane lei plus TVA, un utilaj care nu funcționează nici azi. Motivul? Compania l-a montat fără autorizație de construire și fără actele de mediu necesare, pe un teren aflat în coproprietate, dar în litigiu cu firma privată Băița Bihor SA. Garda de Mediu Bihor a dispus oprirea lucrărilor, iar Primăria Nucet a amendat societatea cu 10.000 lei. Băița SA a obținut în instanță suspendarea opririi și a terminat montajul, însă, deși utilajul a fost recepționat în martie 2026, în lipsa autorizațiilor nu poate fi pus legal în funcțiune.
Neregulile au fost confirmate de două controale ale Curții de Conturi finalizate în 2026, care au arătat că achiziția de 11,64 milioane lei nici măcar nu figura în programele de investiții pe 2024 și 2025. Mai mult, o sinteză a Corpului de Control al Prim-Ministrului, consultată de BIHOREANUL, arată că o parte din banii alocați exclusiv pentru instalație a fost chiar deturnată pentru plata unor obligații fiscale, transferuri interne și facturi fără legătură cu investiția, înainte ca furnizorul utilajului să fie plătit integral, fără a se preciza însă suma exactă astfel cheltuită.
Bilanț de faliment
Potrivit Corpului de Control, Băița SA valorificase 53.231 tone de dolomită în 2021, aproape 20.000 în 2022 și numai 62 tone în 2023, după care în evidențe mai apare o singură livrare: 314 tone în februarie 2026. În 2024, peste jumătate din veniturile companiei proveneau din chirii și redevențe, nu din minerit.
În 2025, cifra de afaceri s-a prăbușit la doar 521.763 lei - de peste 6 ori mai mică decât în anul precedent și de 26 de ori sub nivelul din 2021. În schimb, pierderile au urcat la 10,7 milioane lei, iar datoriile la 19,3 milioane lei (cu aproape 4 milioane peste nivelul din 2022). Numărul mediu de angajați a scăzut și el, de la 82 în 2023 la numai 34 în 2025.
O mare parte din pierderea de anul trecut provine dintr-o restanță de aproape 6,4 milioane lei de la partenerul privat Vast Băița Plai, aflat în insolvență, care avea de plătit o chirie de 50.000 euro pe lună (600.000 euro anual) pentru activele miniere. Între timp, Băița SA nu și-a mai putut plăti nici oamenii: la finalul lui februarie 2026 avea restanțe salariale de 1,67 milioane lei (pe perioada ianuarie 2025 - februarie 2026) și se alesese cu o executare silită imobiliară pentru neaplicarea unei hotărâri judecătorești privind drepturile angajaților.

Şefi plătiţi regeşte
Dacă afacerile au mers din rău în mai rău, la conducere nu s-a făcut economie. Din ianuarie 2021 până în prezent, prin Consiliul de Administrație al Băița SA, format din trei membri, s-au perindat nu mai puțin de 15 persoane, remunerația fixă brută lunară pentru un administrator fiind de 3.728 lei.
Printre acestea: fostul deputat PSD Ion Spânu, fostul secretar de stat la Finanțe Mironel Panțuroiu, susținut de PMP, ajuns ulterior director în Ministerul Economiei, Oana Marie Arat, fostă consilieră a vicepremierului USR Dan Barna, Felix-Florin Braniște, fost director de cabinet în Ministerul Economiei, Diana-Ioana Florea, fostă secretar general adjunct în ministerele Economiei și Energiei, și Valerica Măitan, fostă consilieră în Ministerul Economiei, trecută și prin CA-urile altor companii de stat, inclusiv Cupru Min și Șantierul Naval 2 Mai.
La vârful societății a rămas aceeași directoare generală, Cecilia Banciu (foto), plătită cu 15.530 lei brut lunar, adică aproximativ 9.085 lei net, şi care refuză să facă orice comentariu cu privire la situaţia companiei. „Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Economiei”, a cerut ea BIHOREANULUI.
Nici nu-i de mirare că nu doreşte să dea explicaţii. Corpul de Control a constatat că, între martie 2016 și septembrie 2025, Banciu a condus societatea în baza a 15 contracte de mandat, dintre care 14 provizorii, fără plan de management și fără indicatori de performanță după care să poată fi evaluată. Cu toate acestea, în septembrie 2025, Consiliul de Administrație i-a prelungit din nou mandatul până în februarie 2029.
Alți bani
Acum, Băița SA cere din nou ajutorul statului. Vast Băița Plai, ajunsă în insolvență, şi-a concediat personalul şi a oprit pompele din subteran, iar apa a început să se acumuleze în galerii, cu riscul inundării exploatării și poluării apelor din zonă. Pe 4 noiembrie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a declarat situație de urgență în perimetrul minier și a cerut Guvernului bani pentru evacuarea apei timp de un an.
Doar curentul electric și salariile celor care operează pompele înghit lunar între 400.000 și 500.000 lei - aproape cât toată cifra de afaceri a Băița SA pe tot anul trecut -, iar actul normativ pentru alocarea celor 6 milioane de lei e deja în lucru, a confirmat BIHOREANULUI, vinerea trecută, prefectul Emilian Pavel (foto).
Între 16 și 18 noiembrie o delegație a Ministerului Economiei, Gărzii Naționale de Mediu și Apelor Române va evalua situația la fața locului, urmând ca, după aprobarea alocării, Băița SA să decidă dacă evacuează apa cu angajații proprii sau plătește un operator privat.
Așa se închide cercul unei afaceri păguboase pe banii contribuabililor: după peste 20 milioane de lei pompați în ultimii ani pentru o redresare iluzorie, statul scoate alte milioane, ca să le bage în... apă!

FUZIUNE
Cupru Min, salvatorul?
După ani de pierderi și finanțări de la buget, Băița SA ar putea ajunge în administrarea unei alte companii de stat. Pe 14 octombrie, ministrul de atunci al Economiei, Irineu Darău, anunța că instituția analizează posibilitatea unei fuziuni între societatea minieră din Ștei și Cupru Min Abrud, care exploatează cupru la Roșia Poieni, județul Alba.
Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare a companiilor de stat, menit să reducă numărul societăților și al administratorilor. Deocamdată, fuziunea nu a fost aprobată, fiind încă în analiză.
Întrebat de BIHOREANUL dacă există perspective ca Băița SA să fie preluată de Cupru Min, prefectul Emilian Pavel a declarat că a auzit doar „zvonuri” despre acest scenariu. „Nu ştiu nimic concret şi nici n-am discutat la minister pe tema asta”, a spus prefectul.