"Ciolaniadă" în trei: Ca să facă loc propriei clientele, liderii USL se pregătesc să-i "zboare" din funcţii pe directorii PDL şi UDMR

De două decenii, schimbarea fiecărui Guvern se reproduce invariabil şi în judeţe, unde clientela locală din partidele ajunse în opoziţie face loc celei cocoţate în fruntea bucatelor.

Înlocuirea Guvernului PDL-UNPR-UDMR cu cel al PSD-PNL-PC nu face nici ea excepţie. BIHOREANUL a aflat că liderii USL şi-au împărţit deja instituţiile guvernamentale din judeţ, chit că la toamnă, după alegerile parlamentare, sarabanda schimbărilor ar putea fi reluată sub un nou Guvern...

Depolitizare cu "ai noştri"

Încă de la preluarea puterii, co-preşedinţii USL promiteau ca prim obiectiv depolitizarea instituţiilor publice, unde în ultimii trei ani nici măcar o femeie de serviciu n-a mai avut loc fără "avizul" PDL sau, în Transilvania, al UDMR. Vorbe goale! "Depolitizarea" va fi făcută în majoritatea cazurilor tot cu membri de partid, iar excepţiile, adică păstrarea actualilor şefi, vor fi extrem de rare. Ca dovadă, liderii locali ai USL s-au şi întâlnit după alegerile locale pentru a-şi "repartiza" cele aproape 40 de servicii deconcentrate din judeţ, fiecare cu şefi plini şi adjuncţi. În total, peste 100 de funcţii.

Potrivit informaţiilor BIHOREANULUI, împărţeala a fost făcută rapid şi fără certuri. În premieră, la târguială nu a participat niciun reprezentant UDMR, pe simplul motiv că formaţiunea maghiară a rămas cu PDL la guvernare până în ultima zi. "Din partea noastră au negociat Cornel Popa (n.r. - preşedintele PNL Bihor) şi Dumitru Voloşeniuc (n.r. - fostul vicepreşedinte al CJ), iar de la PSD au fost Ioan Mang (n.r. - liderul judeţean) şi prefectul Claudiu Pop (n.r. - fost preşedinte al organizaţiei municipale)", a dezvăluit o sursă liberală.

Tabla împărţirii

Până şi regulile de împărţire au fost stabilite rapid, cea mai importantă fiind a balanţei. Astfel, unde un partid va deţine şefia unei instituţii de "execuţie" într-un domeniu, celălalt va avea conducerea instituţiei de control. De pildă, dacă PSD şi-a adjudecat Direcţia Finanţelor Publice, PNL va ţine echilibrul prin Garda Financiară. De asemenea, dacă într-o instituţie directorul general va fi al unui partid, celuilalt îi revin adjuncţii.

Un singur detaliu a rămas nedefinitivat: nominalizarea tuturor viitorilor şefi. Dar e o formalitate, cel puţin la PSD, pentru că Mang şi Pop au decis deja cei mai mulţi "câştigători". La PNL, situaţia e puţin diferită: o parte a liberalilor ar vrea ca unii PDL-işti să fie menţinuţi pe funcţii (cei care "nu au făcut abuzuri"), în timp ce o alta vrea înlocuirea tuturor. "Pe vremea lui Tăriceanu am făcut greşeala să lăsăm în funcţii PDL-işti, şi apoi PDL ne-a călcat în picioare", zice un lider PNL, amintind cazurile Călin Mocan (APM) ori Doru Drăghici (AJOFM). Adepţii schimbării totale mai au un argument: "Avem colegi mai competenţi decât PDL-iştii, doar n-o să guvernăm cu ăştia. Ne-am face de râs...".

O decizie definitivă privind numele viitorilor directori şi adjuncţi va fi luată, aşadar, săptămâna aceasta, în Birourile Judeţene ale PSD şi PNL. Până atunci, BIHOREANUL vă prezintă împărţeala pe partide, numele celor care au deja funcţiile în buzunare, dar şi ale PDL-iştilor care, pentru a rămâne şefi, au sărit în barca USL.

"Sănătatea" şi "munca" partidelor

Cel mai uşor au fost împărţite Direcţia de Sănătate Publică şi Casa Asigurărilor de Sănătate de PNL. DSP a fost adjudecată de PSD, care o va pune director general pe Daniela Rahotă (foto), iar adjunctă va fi, cel mai probabil, Corina Fonoage (PNL). "În oglindă", la CJAS postul de director general a fost obţinut de PNL, care o va reinstala probabil pe Simona Ardelean, mazilită în 2009, în locul UDMR-istului Varga Gheorghe.

Casa Judeţeană de Pensii, AJOFM şi Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială au revenit PSD. Motivele sunt simple: la Pensii social-democratul Leontin Ţîrle e director din 2009, iar partidul vrea să-l păstreze fiindcă n-a fugit la PDL. Pentru AJOFM a contat "familia": deşi actualul şef, Doru Drăghici, fost lider PNL în anii '90, a trecut la PDL în 2008 ca să rămână şef, pentru menţinerea lui a intervenit soţia, deputata Sonia Drăghici. În fine, la AJPIS, pedelista Simona Vesa va fi înlocuită, probabil, cu fostul consilier judeţean Felix Cozma.

Sectorul agricol

În ce priveşte instituţiile "agricole", PSD a luat caimacul. La DSVSA, pedelistul Sorin Hodişan va fi înlocuit 100% cu Remus Moţoc, un apropiat al prefectului Claudiu Pop, iar la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Florian Vesa va rămâne şi el fără funcţie. La Direcţia Silvică, Liviu Laza Matiuţă (tot PDL) a lăsat deja locul PSD-istului Adrian Florescu. În contrapondere, şefia Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, deţinută de Vasile Iova, va reveni unui liberal, cel mai probabil lui Ionel Popa, mazilit în 2009 de la Direcţia Silvică.

Bătaie mare s-a dat pe Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, care împarte subvenţiile de la UE şi Guvern. Postul a revenit PSD, deşi actualul director, Traian Abrudan, a trecut la liberali în plină campanie pentru locale tocmai pentru a-şi păstra funcţia. Va rămâne cu buzele umflate, fiindcă Mang a promis-o veteranului Florian Pavel, fost şef al Direcţiei Agricole. La APIA sunt salarii "nesimţite", iar cum Pavel are puţin până la pensionare, postul i-ar asigura o pensie babană.

Direcţia Agricolă e tot un caz special. Aici, şefia a revenit tot PSD, care are doi pretendenţi. Numai că actualul director, Nicolae Hodişan, după ce a trecut de la PNL la PSD, iar apoi la PDL, s-a dus săptămâna trecută la PC, cu acelaşi gând: să-şi salveze fotoliul. Iar socotelile PSD şi PNL (care a mai luat Oficiul pentru Reproducţie în Zootehnie şi cel pentru Calitatea Seminţelor) ar putea fi date peste cap de PC, al cărui lider a trecut la "şantaj". Nemulţumit că n-a fost chemat la negocieri de Mang şi Popa, Traian Bodea a ameninţat că poate bloca numirile la instituţiile din sectorul agricol, cu atuul că ministru e preşedintele partidului, Daniel Constantin.

De altfel, Bodea a şi confirmat indirect informaţiile BIHOREANULUI. "Conform înţelegerii de la Bucureşti, noi ar trebui să primim 10% din funcţii. Vă pot spune că domnul Hodişan s-a cerut la noi ca să rămână şef la Direcţia Agricolă, dar avem şi propuneri proprii. Şi pentru APIA avem propuneri, chiar şi eu pot ocupa funcţia", spune şeful PC, căruia liderii PNL şi PSD vor trebui să-i satisfacă pretenţiile măcar în parte.

Şah reciproc

Cei doi granzi ai USL şi-au împărţit egal instituţiile din sectorul financiar. PSD are Direcţia Finanţelor Publice, unde vrea să-l păstreze pe directorul Ioan Mihaiu, promovat în 2009. În schimb, liberalii au revendicat Garda Financiară şi Direcţia Regională Vamală, cu scopul de a avea instituţiile de control, dar şi pentru a-i înlătura pe Călin Gal şi Călin Vesa, ambii percepuţi ca fideli PDL-ului.

Regula echilibrului a fost aplicată şi la Mediu. În fruntea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, pesediştii au numit-o deja pe Manuela Moldovan, iar la Garda de Mediu, de unde PDL-istul Călin Mocan a demisionat de nevoie, liberalii l-au pus pe Gheorghe Raţiu, care deţinuse funcţia până în 2008.

Paritatea a fost aplicată şi în împărţirea celor mai importante inspectorate. La Inspectoratul Şcolar, în locul lui Dorel Luca a fost numit liberalul Daniel Negrean, iar la Inspectoratul Teritorial de Muncă, funcţia de director general ocupată de Nicolae Hoduţ va reveni PSD, cel mai probabil, prin Ioan Rădulescu, în timp ce adjunctă va rămâne Nadia Racz (PNL).

"Generoşi"

Dacă PSD are partea leului în domeniul agricol, iar în rest mai deţine câteva instituţii de mai mică importanţă (Direcţia de Statistică, Direcţia de Poştă şi Secţia Judeţeană a CNADNR), liberalii se pot lăuda nu doar cu "mărunţişuri" - ca Direcţia pentru Metrologie Legală, Biroul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Direcţia de Cultură (unde PDL-istul Lucian Silaghi ar putea fi lăsat în pace), OPC (şi aici neafiliatul Traian Bejan având şanse să rămână şef), Direcţia pentru Tineret şi Sport, plus Clubul Sportiv Crişul (la ultimele două pedeliştii Sorin Buhaş şi Ionel Bungău putând fi menţinuţi pe posturi) - dar şi alte câteva posturi grase.

Unul dintre acestea este la Inspectoratul de Stat în Construcţii (şefia va reveni aproape cert lui Lucian Chindlea), iar altele la Societatea de Îmbunătăţiri Funciare şi la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (unde PDL-iştii Dorin Corcheş şi Marcel Dragoş au zilele numărate). Cele mai spectaculoase schimbări vor fi făcute, însă, la Administraţia Bazinală de Ape Crişuri sau la sucursala Hidroelectrica, pentru ca unul din posturi să fie dat fostului vicepreşedinte al CJ Dumitru Voloşeniuc (foto), rămas "pe lângă". Deşi acesta îşi doreşte şefia ABA, s-ar putea ca aici să rămână totuşi UDMR-istul Pasztor Sandor, astfel ca liberalul să ia postul de la Hidroelectrica, de unde ar putea fi înlăturat fostul primar PDL Mihai Groza.

În discuţii

Până în prezent, au rămas neîmpărţite funcţiile de la RAR, Electrica, Loterie, ISCIR, Direcţia Arhivelor Naţionale, pentru care s-ar putea lua o decizie săptămâna aceasta, când va avea loc şi nominalizarea viitorilor şefi şi adjuncţi.

În rest, înlocuirea efectivă a PDL-iştilor cu directori USL ar putea avea loc, potrivit spuselor lui Cornel Popa şi Ioan Mang, chiar din această lună, astfel încât schimbările să fie finalizate înaintea alegerilor parlamentare. Cum anume, nu e greu de ghicit: ca totdeauna, prin "concursuri" cu câştigători dinainte cunoscuţi. Că doar nu stă nici actuala putere să reinventeze roata...

Poarta celor mai flagrante abuzuri în înlocuirea pe criterii politice a şefilor şi adjuncţilor din instituţiile publice a fost deschisă în 2009 şi 2010, prin două Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului Boc care, practic, au transformat funcţiile publice în funcţii politice.

Pentru că una din cele două OUG a şi fost respinsă de Curtea Constituţională, însă după ce a produs efecte, numeroşi funcţionari (afiliaţi politic sau nu) schimbaţi în ultimii trei ani de la conducerea unor instituţii au dat ministerele în judecată, obţinând sentinţe favorabile definitive şi executorii. Chiar săptămâna trecută, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunţat că statul trebuie să achite despăgubiri materiale de peste 14 milioane lei, plus daune morale încă necalculate, în 860 de litigii deschise de cei concediaţi abuziv sub fosta guvernare. În Bihor, cele mai cunoscute cazuri sunt al fostului şef ITM, Liviu Lupea, al adjunctei Nadia Racz, precum şi al lui Marius Chipurici, schimbat de la Direcţia Judeţeană de Tineret. Ministerele Muncii şi, respectiv, Educaţiei au fost obligate să le achite celor trei, în total, daune materiale şi morale de peste 300.000 lei.