"Corectitudine istorică": Împăratul Sigismund de Luxemburg şi Regele Ferdinand străjuiesc sala mare a Primăriei (FOTO)

Sala mare a Primăriei este vegheată de capete încoronate. Peste 200 de orădeni, de la politicieni şi autorităţi locale la reprezentanţi ai mediului de afaceri sau simpli orădeni au participat vineri dimineaţă la dezvelirea tablourilor "Împăratul Sigismund de Luxemburg primindu-l pe Regele Vladislav Jagello la Oradea" şi "Primirea Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Oradea în 1919" din sala Traian Moşoiu.

Organizată în deschiderea festivităţilor prilejuite de intrarea în Oradea, pe 20 aprilie 1919, a trupelor române conduse de Generalul Traian Moşoiu, ceremonia, desfăşurată în Vinerea Marea, a fost deschisă cu intonarea imnului de stat şi oficierea unei rugăciuni de către Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea.

"Un act de echilibru şi corectitudine"

Momentul a fost urmat de o alocuţiune a primarului Ilie Bolojan. "Amplasarea celor două tablouri în Sala Mare a Primăriei reprezintă un act de echilibru şi corectitudine faţă de cele două comunităţi importate din Oradea", a declarat primarul.

Edilul a mai spus că lucrările reprezintă evenimente importante din istoria comunităţii locale, iar amplasarea lor în sala mare reprezintă un gest de reparaţie istorică. Tabloul "Împăratul Sigismund de Luxemburg primindu-l pe Regele Vladislav Jagello la Oradea", semnat de pictorul bihorean Bihari Sandor, a mai fost amplasat în Sala Mare a Primăriei. În 1923 a fost însă dat jos şi a dispărut.

În schimb, lucrarea "Primirea Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Oradea în 1919" reprezintă prima vizită oficială a suveranilor români în Oradea de după instaurarea administraţiei româneşti.

Lucrările, cu dimensiuni de 2,1 metri lăţime şi 4,1 metri lungime, au fost aşezate faţă în faţă. Prima, reprezentând regele ungar şi cel polon, umple peretele dinspre Crişul Repede, iar cea de-a doua, cu monarhii români, a fost pusă pe latura dinspre strada Primăriei.

Reproduceri "originale"

Cele două lucrări semnate de pictorul Valentin Tănase au fost plătite dintr-o sponsorizare de 100.000 lei făcute municipalităţii de grupul de firme RDS-RCS. Tabloul privind întâlnirea istorică a Împăratului Sigismund de Luxemburg cu Regele Vladislav Jagello a fost reprodus după o variantă a originalului aflată în depozitele Muzeului Ţării Crişurilor, iar cel privind întâmpinarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria în piaţa din faţa Palatului Vulturul Negru a fost creat după fotografii ale vremii.

"Având în vedere că tabloul a fost făcut după fotografii ale vremii, i-am reprezentat în planul secund pe marele om politic Iuliu Maniu, care l-a şi însoţit pe Regele Ferdinand în periplul său prin Ardeal, pe Ştefan Cicio Pop (n.r. avocat, om politic), Vasile Goldiş (n.r. om politic, istoric, publicist), Octavian Goga (n.r. poet, publicist, om politic), generalii Prezan (n.r. Constantin Prezan, mareşal al Armatei Române, om politic), Mărdărescu (n.r. Gheorghe D. Mărdărescu) şi Holban (n.r. Ştefan Holban, general, ministru)", a povestit pictorul Valentin Tănase, unul puţinii artişti plastici români specializaţi în pictură istorică.

"Priviţi atent această sală!"

Cu ocazia dezvelirii celor două tablouri, arhitectul orădean Ernest Pafka le-a atras atenţia celor prezenţi că sala de şedinţe a Primăriei va cunoaşte transformări radicale. "Priviţi foarte atent această sală, pentru că nu o să o mai vedeţi mult timp aşa. Spun asta în sensul bun. Primăria vrea să o reintroducă în circuitul turistic, drept pentru care va fi reabilitată", a spus arhitectul.

Pafka a spus că reabilitarea palatului administrativ al oraşului ar costa nu mai puţin de 2 milioane euro, investiţie care ar putea fi cofinanţată din fonduri europene în următorul ciclu bugetar. Lucrările ar începe cu sala Traian Moşoiu şi cele două săli din stânga şi dreapta acesteia, folosite în prezent ca birouri şi loc pentru şedinţe.

"Potrivit fotografiilor din epocă, sala mare a Primăriei era în formă de amfiteatru, acesta fiind făcut din lemn sculptat, cu bănci al căror şezut era îmbrăcat în piele. Masa principală revenea conducerii Primăriei, primele trei rânduri erau rezervate consilierilor, iar celelalte locuri erau pentru public", a spus arhitectul.

Ernest Pafka a mai spus că la reabilitările ulterioare incendiului din ultimul război mondial, în care a ars acoperişul Primăriei, acesta a fost mult simplificat, la fel ca ornamentele din sala mare. Dar pe viitor şi-ar putea recăpăta complexitatea şi strălucirea de altădată...