În campania electorală, niciun politician n-a vorbit despre ea, dar din primele săptămâni ale noului an va face ravagii în rândul tuturor bugetarilor.

Legea 329, privind "reorganizarea unor instituţii şi pentru raţionalizarea cheltuielilor publice", iniţiată de Guvernul Boc I şi intrată în vigoare în 12 noiembrie, va fi pusă în aplicare, total, de Guvernul Boc IV, după 4 ianuarie 2010.

Deocamdată, din prevederile ei au fost aplicate doar cea referitoare la zilele libere forţate şi, recent, cea privind obligaţia pensionarilor angajaţi la stat de a alege între pensii şi salarii. BIHOREANUL vă prezintă cu ce rezultate, dar şi - în avanpremieră - instituţiile care, din primele zile ale anului viitor, vor concedia masiv funcţionari.

Afară cu pensionarii!

Adoptată cu puţin înainte ca Guvernul Boc să fie demis de Parlament, legea reglementează reorganizarea unor instituţii publice, instituie măsuri de reducere a cheltuieilor de personal în sistemul bugetar şi fixează condiţiile cumulului pensiei cu veniturile salariale la instituţii administrative, regii autonome, societăţi şi companii naţionale şi locale. La capitolul IV al legii, se prevede că pensionarii pot cumula pensiile cu veniturile obţinute la stat, dacă nivelul pensiei nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie, adică 1.690,3 lei.

În Bihor, la fel ca în întreaga ţară, categoriile de pensionari cele mai afectate sunt militarii, medicii, profesorii şi artiştii, din rândurile acestora provenind cei mai mulţi bugetari cu pensii ce depăşesc această sumă.

Armata nu mai e cu noi

Cei mai dezavantajaţi pensionari-bugetari sunt, de departe, foştii ofiţeri. La Poliţia Comunitară însuşi directorul, generalul în rezervă Crăciun Leucea, a fost primul care a trebuit să aleagă între salariul de director şi pensie. A ales să rămână activ, deşi astfel pierde lunar 1.500 de lei, deoarece salariul îi este mai mic decât pensia de 4.500 de lei. Alţi trei ofiţeri din subordinea sa au optat însă pentru pensie, astfel că instituţia nu va face nicio economie, pentru că în locul lor trebuie angajaţi alţii.

La Corpul Gardienilor Publici, şase comandanţi de detaşamente au pensii de peste 1.700 de lei şi, provizoriu, şi-au suspendat pensiile pentru a rămâne activi. Lucrurile, însă, nu vor rămâne aşa, ameninţă directorul Viorel Diaconu, colonel în rezervă: "Am angajat un avocat şi dăm statul în judecată, pentru că atunci când am fost scoşi la pensie nu noi am vrut acest lucru, ci tot conducerea statului ne-a desfiinţat unităţile".

Şi la Consiliul Judeţean lucrează doi ofiţeri, colonelul Ioan Câmpan şi locotenent-colonelul Dan Poinar, primul consilier al preşedintelui Radu Ţîrle, iar celălalt la Serviciul de Proiecte Europene. Şefa Serviciului de Resurse Umane al CJ, Livia Gherman, afirmă că amândoi au ales salariul, chiar dacă le este mai mic decât pensia.

Un alt colonel, Grigore Bartoş, care avea pensie de 2.000 de lei, n-a mai trebuit să facă alegerea, plecând de la Regia de Pieţe şi Agrement înainte de publicarea legii.

Operaţi cu barda

Dacă, de bine-de rău, militarii au pensii totuşi decente, iar instituţiile la care lucrează ar putea să le găsească înlocuitori relativ repede, situaţia e mult mai dramatică în sectorul sanitar. Şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Marius Pîrcioagă, a declarat pentru BIHOREANUL că până acum au renunţat la muncă zece medici care aveau pensii de peste 1.700 de lei, din care patru de la Spitalul Municipal şi doi de la Spitalul Clinic Judeţean, plus două asistente.

Teoretic, spune Pîrcioagă, "economiile s-ar ridica la circa 250 de milioane de lei lunar, însă practic nu va fi nicio economie din punct de vedere financiar, pentru că trebuie angajaţi alţi medici şi alte asistente în locul pensionarilor, iar din punct de vedere profesional este chiar o pierdere". Şi cum să nu fie când, la Spitalul Judeţean, cei doi pensionari care trebuie să renunţe la operaţii sunt doi specialişti de renume: profesorii Ioan Matiuţă, de la Secţia de Ortopedie, şi Viorel Porumb, de la Gastroenterologie?

Exmatriculaţi

Nici în învăţământ situaţia nu e mai roză. La Universitatea Oradea lucrau şapte cadre didactice pensionate, din care cinci cu pensii mai mari decât salariul mediu brut. Potrivit rectorului Cornel Antal, un profesor de la Facultatea de Inginerie Electronică a renunţat la catedră, iar patru au preferat catedra. În ce priveşte personalul nedidactic, patru au ales pensia şi unul singur salariul, instituţia mai având alţi 27 de pensionari ale căror pensii nu depăşesc plafonul de 1.690,3 lei. "Economia e nesemnificativă, cam 8.000 de lei lunar, nici cât factura telefonică", spune Antal.

În licee, şcoli şi grădiniţe, toţi cei 14 profesori pensionari (din care 8 plătiţi la oră) au preferat pensia, iar în locul lor vor trebui angajaţi alţii, spune Călin Bacter, inspector de Resurse Umane la Inspectoratul Şcolar. Concluzia e şi aici aceeaşi: nu se face nicio economie, ba din contră, şcolile vor cheltui mai mult, fiindcă pentru pensionari nu se plăteau atâtea contribuţii sociale cât pentru cei angajaţi cu carte de muncă.

Poftim cultură!

La Direcţia de Cultură, directorul Mircea Bradu a renunţat temporar la pensia de revoluţionar pentru a primi în continuare salariul. La Muzeul Ţării Crişurilor, ambii angajaţi de la serviciul administrativ care aveau pensii de peste 1.700 de lei au ales, însă, pensia.

Ca să evite prevederile Legii 329, directorul Teatrului de Stat, Lucian Silaghi, a găsit o soluţie pentru a se folosi în continuare de actorii pensionaţi în aşa fel încât să le şi plătească munca. "Am pensionat deja nouă actori, între care cunoscuţii Ion Abrudan, Mariana Vasile şi Mariana Neagu, dar o să-i plătim pe baza unor contracte de prestări de servicii, pentru fiecare spectacol în parte", explică Silaghi.

Vin controale

Fireşte, lista pensionarilor din instituţiile bugetare bihorene poate fi ceva mai lungă, întrucât câteva primării de comune au angajat pensionari din rândul militarilor şi poliţiştilor, însă statul şi-a luat măsuri să-i descopere şi să-i sancţioneze pe cei care în trecut i-au încadrat, iar acum nu-i declară. Articolul 23 al Legii 329 prevede că Inspectoratul Teritorial de Muncă va trebui să controleze aplicarea noilor prevederi, iar orice abatere va fi amendată cu sume între 2.500 şi 5.000 de lei.

Astfel că, aşa cum de-a lungul anului care se încheie inspectorii ITM s-au "concentrat" mai ales asupra administraţiilor locale conduse de reprezentanţi ai opoziţiei, este uşor previzibil că tot din rândurile acestora vor fi şi primii amendaţi pe noua lege în anul viitor. Măcar aşa, dacă nu prin concedieri, statul se va alege cu nişte bani în plus...

CADOU DE AN NOU
Concedieri în masă

Până săptămâna trecută, doar două instituţii din judeţul Bihor au primit ordin să "fuzioneze": Agenţia pentru Prestaţii Sociale va prelua atribuţiile Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă le va prelua pe cele ale Inspecţiei Sociale. Deocamdată, şefii acestor patru structuri nu ştiu, concret, cum va avea lor comasarea, şi nici câţi funcţionari urmează să fie daţi afară, ci doar că directorii coordonatori ai DMPS şi IS vor deveni coordonatori adjuncţi la APS, respectiv ITM.

Conform Legii 329, din ianuarie 2010 se vor mai face reduceri de posturi în întregul sistem sanitar şi în cel de învăţământ, în instituţiile de cultură, la Direcţia Sanitar-Veterinară, la ANL, Agenţia pentru Resurse Minerale, Agenţia pentru Romi (unde, culmea, există un singur angajat!), Registrul Comerţului, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, Oficiul de Cadastru, Arhivele Naţionale, Autoritatea pentru Persoanele cu Handicap şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Populare.

Vor fi complet desfiinţate, pentru început, structurile locale ale Oficiului de Consultanţă Agricolă, Oficiului pentru Cultul Eroilor, Agenţiei pentru Ariile Naturale Protejate, Inspectoratului pentru Evidenţa Persoanelor şi Centrului de Perfecţionare a Funcţionarilor din Finanţe.