Însănătoşirea CET-ului se face chirurgical, ca la cangrene. "Situaţia este atât de gravă că nu ai de ales: eşti nevoit să tai organul bolnav ca să salvezi restul corpului", spune Nadia Haş, administratorul special al Electrocentrale.

Aflat în insolvenţă de luna trecută, furnizorul de energie termică face eforturi să revină pe linia de plutire prin renegocierea tarifelor cu furnizorii şi măsuri de reorganizare. Una este renunţarea la serviciile directorului Dragoş Gligor...

Continuăm împreună!

Matematic, e imposibil: din 30 milioane lei pe care le are de încasat de la consumatori, Electrocentrale are de plătit creditorilor 300 milioane lei!

08 Dragos Gligor_1.jpgPentru că falimentul ar lăsa cu buzele umflate toţi creditorii, de la Ministerul de Finanţe (care are de recuperat 97,8 milioane lei după ce a girat în anii 2000 un împrumut neachitat de CET) până la salariaţii firmei (care şi-au primit pe luna iulie doar 40% din salarii), singura soluţia e continuarea activităţii. Intrată în insolvenţă pe 14 august, firma este condusă acum de un administrator special, Nadia Haş, fost director adjunct în Primărie, şi de experţi ai Casei de Insolvenţă Transilvania. Consiliul de Administraţie şi directorul Dragoş Gligor (foto) nu mai au nicio putere. Toate actele sunt contrasemnate de administratorul special şi toate plăţile se fac doar cu încuviinţarea firmei de insolvenţă. Rămas fără atribuţiuni, directorul se ocupă doar de activităţile curente. Zilele sale în firmă sunt de altfel numărate. "Domnul Dragoş Gligor nu va mai rămâne în Electrocentrale multă vreme", spune primarul Ilie Bolojan.

Statutul directorului e însă cel mai mic bai. În pragul de iarnă societatea are nerezolvată problema alimentării cu combustibil. Centrala Naţională a Huilei din Valea Jiului nu a mai trimis niciun vagon cu cărbune din luna martie, iar firma Maestro, furnizorul de la Voivozi, nu poate asigura singură consumul în regim de iarnă. Aşa că Electrocentrale "umblă" la furnizori...

Ieftin, din Ungaria...

08 Ilie Bolojan.JPGÎncepând din septembrie, CET-ul trece pe cărbune din Ungaria. "Pentru prima dată, Electrocentrale va cumpăra cărbune din Ungaria în mod direct. Până acum o făcea prin intermediari", zice primarul Ilie Bolojan (foto). Potrivit acestuia, furnizorul Matrai Eromu a fost de acord să vândă cărbune la un tarif cu 33% mai mic decât plăteşte acum CET-ul: la 9,1 euro fără TVA pe gigacalorie, faţă de 11 euro cât cere Maestro sau 13,6 euro cât costă cărbunele din Valea Jiului. În schimbul reducerii de tarif, însă, Matrai îşi vrea banii în timp record: 20 de zile de la livrare!

Pentru ca Electrocentrale să poată îndeplini această condiţie, va fi girată la bancă de societatea Termoficare, cu un milion de euro alocaţi de la bugetul local. Deşi prin comparaţie cu termenele de plată de 180 de zile de până acum cele 20 de zile sunt un răgaz extrem de scurt, primarul nu are emoţii. "Nu vor fi probleme. La noile tarife putem apela inclusiv la un credit. Reducerea de preţ acoperă orice dobândă bancară", zice Bolojan. În plus, pornind de la tarifele ungurilor, municipalitatea forţează o scădere a preţurilor din ţară. "Vrem să păstrăm relaţia cu Maestro şi cu Centrala Naţională a Huilei. Într-o lună de iarnă CET-ul consumă 150.000 de tone de cărbune, iar Matrai Eromu ne livrează doar 75.000 de tone lunar. Diferenţa o vom cumpăra din ţară", spune administratorul special Nadia Haş. Având contracte perfect valabile, potrivit Legii insolvenţei CET-ul poate sili oricând cei doi furnizori să-i livreze cărbune în continuare. Atât doar că speră să rezolve situaţia pe cale amiabilă...

Reparaţii contra-cronometru

08 Mihai Cabai.jpgProblemele termoficării nu se opresc doar la alimentarea cu cărbune. Înfiinţată în septembrie, societatea Termoficare Oradea, distribuitorul de agent termic, s-a trezit în situaţia de a intra în iarnă cu conductele ciuruite. "Vara aceasta nu s-au făcut niciun fel de intervenţii pe reţele. Până la intrarea în insolvenţă CET-ul a avut conturile blocate, aşa că nu s-au găsit bani pentru reparaţii", spune directorul Mihai Cabai (foto). Cum anul trecut încălzirea a pornit la sfârşitul lui octombrie, iar în 2011 la mijlocul aceleiaşi luni, pentru săptămânile rămase până la răcirea vremii, Termoficare şi-a planificat reparaţii pe toate reţelele. "Pentru a fi mai eficienţi identificăm zonele cu probleme, pregătim materialele, împărţim oamenii pe zone, iar când oprim magistrala lucrăm simultan în mai multe puncte din oraş", zice Cabai. Măsura este eficientă pentru că scurtează intervalul în care se opreşte apa caldă şi economicoasă pentru că limitează pierderile de agent termic prin golirea repetată a reţelei. Totuşi lasă fără apă caldă cartiere întregi şi dă peste cap circulaţia.

Fără apă caldă

Deşi Termoficare Oradea nu are încă un buget propriu, acesta urmând să fie votat de Consiliul Local la sfârşitul lunii în curs, angajaţii societăţii au început reparaţiile. Porţiunea din cartierul Rogerius delimitată de străzile Transilvaniei, Corneliu Coposu şi Bulevardul Dacia va rămâne fără apă caldă până la sfârşitul lui septembrie. În tot acest interval circulaţia prin sensul giratoriu de la intersecţia străzilor Dacia cu Transilvaniei se va desfăşura cu greutate, mai ales după începerea şcolii. Când lucrarea va fi terminată, muncitorii se vor muta în zona Traian Lalescu, unde vor înlocui o altă porţiune de conductă. "Nu avem ce face. Reţelele sunt vechi, făcute praf, şi trebuie să le reparăm pe banii noştri. Nu putem aştepta după investiţiile europene în magistralele de termoficare", spune Cabai. Nu de alta, dar fondurile europene pentru înlocuirea CET-ului şi a celor mai vechi magistrale în scopul reducerii pierderilor sunt un vis frumos, în vreme ce coşmarul iernii bate la uşă. Cu factura aferentă...


RISIPĂ
64%

din agentul termic produs de Electrocentrale se pierde pe reţele în lunile de vară


"Dacă am un regret personal e că, în primul mandat, ocupat cu reorganizarea Primăriei, nu m-am putut ocupa personal şi de problema CET-ului. Cei vinovaţi vor trebui să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia în care s-a ajuns"

Ilie Bolojan, primar


GOANA DUPĂ BANI
Un ajutor de (30) milioane...

08 Nadia Has.jpgConducerea Electrocentrale nu crede în minuni. Din cele 30 milioane lei pe care le are de primit de la clienţi, abia dacă speră să încaseze jumătate. "Cu toate eforturile depuse, probabil că 15 milioane lei nu vom încasa niciodată, sunt sume datorate de firme care au dat faliment, cum ar fi Orser", spune administratorul special Nadia Haş (foto).

În prezent Electrocentrale încearcă încasarea datornicilor şi valorificarea bunurilor de care se poate lipsi pentru a face rost de bani. Acesta e şi motivul pentru care încasarea debitelor facturate asociaţiilor de proprietari până la 1 septembrie nu va fi transferată noii firme, ci va fi urmărită tot de Electrocentrale. Cum facturile peste vară sunt mici, iar populaţia este sărăcită, CET-ul îşi pune nădejdea într-un ajutor de la bugetul local. "Pentru a ieşi din iarna care vine CET-ul are nevoie de 30 milioane lei", spune Haş. Rămâne de văzut dacă bugetul oraşului va putea suporta acest lucru...