"Shopping" la secret: Consiliul Judeţean îşi face achiziţiile prin proceduri netransparente

Transparenţa e ultima trăsătură care ar putea defini activitatea Consiliului Judeţean. Reuniunile aleşilor bihorenilor au loc o dată pe lună, iar cele extraordinare sunt rare, mai puţin de trei-patru pe an, convocate ca să se voteze în pripă şi în necunoştinţă de cauză câte un proiect întârziat, care trebuie predat de urgenţă fie către Guvern, fie către autorităţile de management de care depinde alocarea unor fonduri.

Informaţiile despre cheltuirea banilor sunt şi mai subţiri. O dată pe an membrii CJ aprobă bugetul judeţului, fără dezbateri reale, totul fiind dinainte stabilit în birourile preşedintelui şi celor doi vicepreşedinţi, doar iniţiaţii din comisia de buget-finanţe pricepând câte ceva din modul cum sunt realizate veniturile şi cum sunt repartizate cheltuielile.

BIHOREANUL a analizat achiziţiile făcute anul trecut de CJ, aproape 850 la număr, şi a constatat că majoritatea sunt pregătite astfel încât să nu afle despre ele nici firmele care oferă servicii, lucrări şi produse, nici contribuabilii interesaţi ca instituţia, şi aşa deloc avută, să nu risipească banul public. În schimb, în beneficiul băieţilor deştepţi şi al firmelor de casă...

Fără suspiciuni

Anul trecut, preşedintele CJ, Cornel Popa, anunţa că s-a săturat de suspiciuni în privinţa corectitudinii cu care se fac achiziţiile de lucrări, servicii şi produse. Ca dovadă, în decembrie, CJ anunţa în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice că e în căutarea unui consultant care să-i organizeze licitaţiile pentru lucrările de peste 5 milioane euro ce vor fi derulate în următorii ani cu fonduri europene. Firma urma să ofere "consultanţă şi asistenţă tehnică în derularea procedurilor de achiziţii, precum şi managementul procedurilor aferente proiectelor de investiţii cu grad ridicat de complexitate", în baza unui acord-cadru pe 36 luni, contra unei sume de maximum 177.476 lei.

Condiţiile puse erau aspre: ofertanţii să fi dus la bun sfârşit contracte similare în ultimii 3 ani şi să aibă specialişti în mai multe domenii - jurişti, economişti, ingineri în instalaţii de apă-canal, instalaţii electrice, drumuri şi poduri, construcţii civile şi mediu - care să elaboreze documentaţii de pregătire a licitaţiilor, referate de necesitate, note justificative, caiete de sarcini, clarificări pentru ofertanţi şi fişele de date ale achiziţiilor, să participe la evaluarea ofertelor, să le facă analiza financiară şi tehnică, să acorde asistenţă în soluţionarea contestaţiilor, să redacteze contractele, să comunice cu Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, să facă rapoarte de activitate finală, etc. Altfel spus, să facă tot ceea ce, potrivit legii, Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi Organigramei CJ, este în competenţa celor şase angajaţi ai Serviciului Achiziţii al instituţiei, care doar şi-ar fi asumat propunerile consultantului.

Pe dos

Deşi de la anunţarea acestei intenţii a trecut mai bine de o jumătate de an, CJ nici nu a contractat aceste servicii, nici nu a anunţat motivul pentru care nu a făcut-o. În schimb, instituţia continuă o politică de achiziţii care numai semn de bună gospodărire şi de transparenţă nu este.

Pe ce se susţine afirmaţia? Potrivit informaţiilor obţinute de BIHOREANUL în baza unor cereri scrise, anul trecut CJ a cheltuit 83,44 milioane lei pentru achiziţia de lucrări, servicii şi produse, încheind în acest scop 844 contracte. Din totalul acestora, doar 15 au fost însă realizate prin licitaţii deschise (pentru că sumele au depăşit plafonul legal de 15.000 euro peste care această procedură, cea mai transparentă, nu putea fi evitată). Alte 8 contracte au fost semnate în urma unor cereri de oferte, iar 14 contracte au fost realizate după negocieri cu anunţ prealabil. Toate aceste contracte au avut o valoare însumată de 61,91 milioane lei.

În rest, însă, 807 contracte, în valoare totală de 21,53 milioane lei, au reprezentat achiziţii directe, fiecare având valori situate între echivalentul a 5.000 şi 15.000 euro. Ce înseamnă asta? Că achizitorul - fără a-şi anunţa public intenţia - contactează direct o firmă şi face achiziţia la preţul pretins de aceasta, fără a mai căuta şi compara preţul cu cele practicate de alte firme ce oferă lucrări, servicii şi produse identice ori similare.

Lipsa de transparenţă în cheltuirea banilor de către CJ e confirmată, în plus, şi de faptul că achiziţiile directe nu sunt publicate nici pe SEAP, nici în presă, nici măcar pe site-ul propriu al instituţiei, www.cjbihor.ro, după cum nu sunt publicate nici contractele propriu-zise.

Abonaţi la CJ

Pe ce s-au dus anul trecut banii judeţului? În general, contractele încheiate prin licitaţii şi cereri de oferte au vizat, cum era normal, lucrări de amploare (de pildă pentru construcţia ori repararea de drumuri ori clădiri), în timp ce contractele pe valori mai mici au avut ca obiect serviciile de consultanţă şi produsele.

O analiză a firmelor care au furnizat aceste servicii şi produse, indiferent că sursa de finanţare a fost bugetul propriu al judeţului ori fondurile europene, relevă că instituţia are cam aceiaşi "clienţi", selectaţi netransparent. Câteva exemple: Nickos Team (23.000 lei pentru a organiza un workshop şi alţi 31.000 lei pentru servicii de publicitate în cadrul a două proiecte Hu-Ro), Eden Productions (nu mai puţin de 81.500 lei pentru "organizare conferinţă de presă"), Asociaţia Varadinum Film (58.000 lei pentru "servicii editoriale"), Imago Media (46.800 lei pentru "servicii de consultanţă în comunicaţie"), Rimorland (58.300 lei pentru "Servicii de postprocesare" şi încă 58.300 lei pentru "Servicii de reporter fotograf"). Toate, fără ca publicul să afle măcar care a fost folosul!

Clientelă de partid

Într-un alt proiect, vizând strategia de alimentare durabilă cu apă potabilă în Valea Ierului, Biroul de Consultanţă Axis SRL a ciupit, fiind aleasă direct, 37.600 lei pentru "Servicii de consultanţă în achiziţii". Întâmplător sau nu, acelaşi consultant se remarcase până în 2012 doar prin caietele de sarcini pentru lucrările finanţate din fondurile Administraţiei de Mediu, croite în aşa fel încât să se potrivească unei singure firme, Marconst, aflată sub protecţia UDMR, care a încasat 60 milioane lei în 12 proiecte derulate de primăriile cu edili maghiari.

Partidul ce deţine preşedinţia Consiliului, PNL, are la rându-i propriii abonaţi la fondurile publice. Firma RomActiv Business Consulting, de pildă, la care a lucrat şeful de cabinet al preşedintelui CJ, Horia Carţiş, şi-a asigurat anul trecut 61.240 lei pentru "Servicii de elaborare analiză cost-beneficiu pentru investiţii publice" şi alţi 850.000 lei pentru "Servicii de elaborare a strategiei pentru dezvoltare durabilă a judeţului Bihor pe perioada 2014-2020".

Tot "galbenă" e şi Reflex Systems SRL care, de când CJ e condusă de liberali, a ajuns să execute ba "Reparaţii acoperiş Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă" (achiziţie directă de 51.500 lei), ba "Amenajare spaţii dispecerat ISU" (217.000 lei), ba "Reparaţii curente la reţeaua de canalizare a imobilului Piaţa 1 Decembrie nr. 12", cel în care funcţionează instituţiile de cultură finanţate de CJ (39.800 lei). Desigur, nu e o coincidenţă că firma aparţine lui Valentin Ioan Laza, apropiat al preşedintelui CJ şi lăudător al acestuia, prin site-ul Informaţia de Bihor, pe care îl deţine în asociere cu jurnalistul Nicolae Pop.

Iar seria poate continua cu un alt sponsor de partid: patronul Frigoconti SRL, Radu Coste, s-a ales anul trecut cu un contract atribuit direct pentru "Servicii de manipulare şi gestionare ajutoare alimentare aferente Programului European de ajutorare a persoanelor defavorizate", primid pe firma Guliver Prodcom 66.000 lei.

Între legal şi moral

Dacă achiziţiile făcute prin licitaţii sunt, de obicei, ferite de suspiciunea că ar fi "trântite", nu la fel se poate crede despre cele realizate prin atribuiri directe. În schimb, procedura este excesiv utilizată, dovadă stând însuşi raportul între contractele încheiate anul trecut în urma unor proceduri competitive - 62 milioane lei, şi cele atribuite direct - peste 21 milioane lei. Altfel spus, un sfert din bugetul pentru achiziţii pe un an întreg este cheltuit în această manieră care nu asigură CJ accesul la cele mai bune, adică mici, preţuri.

Care ar fi soluţia pentru echilibrarea raportului? Bunul-simţ spune că doar transparenţa, adică publicarea tuturor intenţiilor de achiziţii înainte ca ele să fie făcute şi, apoi, a tuturor contractelor încheiate. Abia atunci sintagma "bună guvernare" nu ar fi la Consiliul Judeţean o vorbă-n vânt...

Spre deosebire de CJ, Primăria Oradea publică toate informaţiile legate de achiziţii, nu doar anunţurile de licitaţii, şi nu doar în SEAP, ci şi pe site-ul propriu, www.oradea.ro, care are secţiuni speciale în rubrica "Informaţii de interes public". La prima secţiune, cea pentru licitaţii, sunt anunţate inclusiv intenţiile de cumpărare directă a bunurilor şi serviciilor. Cea de-a doua secţiune, pentru contracte, conţine lista tuturor contractelor de interes public încheiate din 2007 până în prezent, de la banale servicii de revizii la maşinile de gătit (valorând doar 1.000 lei/an) până la cele de consultanţă, dirigenţie de şantier, proiectare şi execuţie a unor lucrări la unităţi de învăţământ şi la reţelele edilitare (de ordinul milioanelor de lei). În a treia secţiune sunt listate rezultatele tuturor procedurilor de achiziţie publică, indiferent de procedurile de atribuire folosite, cu precizarea datei de depunere şi de deschidere a ofertelor, a ofertanţilor şi ofertelor de preţ, a firmelor descalificate şi motivelor, a criteriilor de atribuire, câştigătorilor, termenelor de livrare/execuţie etc. Transparenţa este asigurată nu doar în ce priveşte achiziţiile Primăriei, ci şi ale structurilor din subordinea Consiliului Local: Administraţia Imobiliară Oradea, ASCO, Poliţia Comunitară, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, OTL, Electrocentrale, Compania de Apă şi Administraţia Domeniului Public.