Dacă vrei să câştigi ca nimeni altul, trebuie să faci ce nu mai face nimeni. Să nu umbli pe poteci bătătorite!

Cu această deviză, un austriac care se declară îndrăgostit iremediabil de frumuseţea şi sălbăticia Pădurii Negre şi-a convins un prieten neamţ să pună pe roate, împreună, un proiect turistic fără egal în România. Pentru început, au înfiinţat o crescătorie de mistreţi şi una de bizoni la Şinteu, un loc pentru care au croit planuri măreţe ce vizează transformarea ei într-un adevărat paradis turistic.

Un sat cât un oraş

Dacă nu se întâmplă nimic care să schimbe rotaţia planetei în jurul propriului ax ori în jurul soarelui, în următorii ani la Şinteu ar urma să răsară un sat de vacanţă fără egal. Atât e de hotărât iniţiatorul lui, austriacul Christian Friedl, să-l facă, încât doar asemenea obstacole l-ar opri!

Botezată "The Royal Village", staţiunea va avea câte o fermă de mistreţi, de bizoni, de cerbi, de mufloni şi de lopătari, un centru de echitaţie, un motel cu restaurant, un complex de vile, un complex de pescuit, un centru SPA, un muzeu al vânătorii, un parc de divertisment şi un areal de vânătoare. Alături, urmează să funcţioneze o berărie, care să-şi ofere producţia sub o marcă proprie, plus o brutărie şi un abator. Mai mult, pentru toate ar funcţiona şi un mic centru de formare profesională, care să asigure şcolarizarea în meseriile de bucătar, hotelier, ospătar, fermier şi silvicultor.

Sărăcia, o bogăţie

08 Ovidiu Bargau.jpgOmul care a adus investitorii la Şinteu, Ovidiu Bărgău (foto), este el însuşi silvicultor de meserie şi vechi colaborator al magnatului Ion Ţiriac, pe care l-a ajutat să facă din fostul complex de vânătoare de la Balc al lui Nicolae Ceauşescu un loc unde, an de an, vin să se relaxeze marii bogătaşi ai Europei. Chiar dacă pentru asta plătesc cu o mediatizare pe care cei mai mulţi nu şi-o doresc...

"Fascinant la Şinteu este că, fiind o zonă ruptă de lume din cauza drumurilor puţine şi proaste, aici totul e curat. Ecologic, cum se spune... Nu se folosesc îngrăşăminte, nu sunt ATV-uri care să distrugă. Această face ca Şinteul să fie o aşezare care, dacă ar fi război, ar supravieţui de una singură, complet autonomă, fără să aibă nevoie de nimic din afară. Partea proastă este că majoritatea locuitorilor nu au niciun loc de muncă, iar pentru tineri asta e o problemă. Mai ales în vremurile astea, când nici la oraş nu-şi găsesc serviciu", spune Bărgău, consultant de specialitate al proiectului "The Royal Village".

Nu se satură de România

De la entuziasmul lui Bărgău s-a molipsit şi austriacul Christian Friedl, care a ajuns să se îndrăgostească de Şinteu atât de tare încât declară că i-a devenit a doua patrie. "Cu câţiva ani în urmă, Ovidiu mi-a spus: . M-am lăsat adus aici şi m-am convins că aşa este!".

La început, Şinteul nu era pentru austriac decât locul unde îşi petrecea vacanţele de vară, an de an. Deşi, culmea, provine din Tirol, cea mai frecventată zonă turistică a Austriei. "Când mă întorceam acasă şi le povesteam prietenilor, mă întrebau dacă mi-am închis bine buzunarele", spune Christian hâtru, zeflemisind nu doar năravul românilor de a-i "tapa" pe străinii creduli, dar şi legendele născocite prin Europa pe seama noastră, adesea fără temei.

Bărbatul spune că, încet-încet, a ajuns să preţuiască nu doar splendoarea naturii, dar şi pe localnici. Primul care i-a devenit prieten a fost un slovac care i-a cerut sfat şi ajutor despre cum să-şi lucreze pământul. "Nu pot uita că după al doilea război mondial şi noi am fost ajutaţi de americani. L-am ajutat, iar gospodăria lui s-a dezvoltat. A devenit un adevărat proiect, în care s-au implicat toţi membrii familiei sale, de la copii la bunici. Dar atunci m-am întrebat: dacă tot a ajuns pentru mine acest pământ a doua patrie, de ce să nu ajut pe mai mulţi, nu doar o familie? Şi de ce să nu mă ajut şi pe mine?"...

Un sat "regal"

Despre ferma de mistreţi, înfiripată astă-primăvară pe 17 hectare, şi cea de bizoni, populată săptămâna trecută cu 17 exemplare care se pot mişca pe 19 hectare, Christian spune că nu sunt decât începutul unui proiect despre care e sigur că va avea succes. A început cu cele două "rezervaţii" deoarece câştigul va fi rapid. Mistreţii au fost aduşi din Ungaria şi sunt destinaţi ca reproducători în ţarcuri pentru vânătoare, în timp ce bizonii, având o carne delicioasă şi sănătoasă, fără colesterol, vor fi exportaţi, după ce vor ajunge la maturitate, în Germania. Atât vii, cât şi abatorizaţi, sub formă de carne. De altfel, după primul transport de bizoni, de joia trecută, la Şinteu urmează ca în toamnă să mai fie aduse alte 50 de exemplare. Fiecare costă între 3.000 şi 6.000 de euro.

Christian l-a cooptat în proiect şi pe un prieten neamţ, Hans Kilger, împreună cu care vrea să mai înfiinţeze şi alte ferme, de mufloni, cerbi comuni şi cerbi lopătari. "Toate vor avea animale selecţionate după criteriile cele mai exigente, la standarde UE", precizează Ovidiu Bărgău.

Partea "agricolă" a proiectului "The Royal Village" mai cuprinde, însă, planuri pentru colectarea şi procesarea laptelui din gospodăriile localnicilor (care adesea îl dau la porci, fiindcă acum nimeni nu-l colectează), recoltarea şi procesarea fructelor de pădure şi a ciupercilor, preluarea cerealelor şi fructelor din livezi, construirea unui abator şi a unui restaurant care să valorifice produsele specifice zonei, inclusiv, fireşte, carnea animalelor din fermele proprii. Pe lângă toate acestea, proiectul include şi construirea unei mici fabrici de bere, care să fie comercializată sub denumirea Royal Beverage Selection.

Salvare prin turism

Toate produsele vor fi desfăcute nu doar la export şi printr-un magazin propriu, ci şi în restaurantele celor două hoteluri pe care investitorii vor să le construiască la Şinteu, fiecare cu câte 15 camere, cu vinotecă, la standarde de confort ridicate, cu internet şi televiziune prin satelit. Celor două unităţi de cazare ar urma să li se adauge şi un sătuc de vacanţă cu locuinţe de închiriat sau oferite chiar şi la vânzare.

"Turiştii vor putea vizita crescătoriile de animale, unde vom construi turnuri de observaţie, vor putea vâna într-un perimetru anume amenajat sau vor putea pescui păstrăv, rac, somon alpin şi mangal, vor putea vizita muzeul cinegetic pe care vrem să-l deschidem şi se vor putea destinde la un centru SPA sau să se distreze la viitorul parc de distracţii montane, cu căţărări pe frânghii, escalade, plimbări cu Mountain-bike sau, iarna, cu aşa-numitele rachete pentru zăpadă", explică Bărgău.

Totul cu optimism

Descrise cu patos, planurile par rupte de realitate, mai ales că vremurile nu se arată deloc prielnice unor investiţii care vor depăşi 10 milioane de euro. Christian e, însă, optimist: asemenea sate de vacanţă există în Austria şi Germania, şi nu vede niciun impediment ca proiecte de acelaşi gen să nu prindă şi la noi. De altfel, conform planului de afaceri, nu se va face totul dintr-o dată, ci rând pe rând, fiecare obiectiv urmând să fie construit din profitul obţinut de pe urma afacerii deja puse în aplicare.

Până acum, proiectul e în grafic, iar la reuşita lui au pus umărul şi autorităţile. "Ca să fim cât mai atractivi ca zonă, am depus cu ajutorul Consiliului Judeţean un proiect care a şi fost aprobat, astfel încât din fonduri europene şi din banii CJ o să reabilităm toate drumurile comunale, care vor lega diversele obiective din satul de vacanţă. Am primit deja 2,5 milioane de euro în acest scop, iar o stare mai bună a drumurilor va face ca turiştii să vină mai uşor în zonă", spune primarul Augustin Albert.

"Sper ca în 10 ani să fie totul pus pe picioare şi să ajungem în Şinteu ca în Austria", zice şi Christian, convins că aici ar putea fi un al doilea Tirol. Un vis pentru care, crede el, nu trebuie decât voinţă şi muncă. Iar oamenii de aici cu munca sunt obişnuiţi, doar roadele le aşteaptă de atâtea şi atâtea generaţii...


"Eu voi fi printre primii clienţi ai cărnii de bizon de la Şinteu. Ştiu că-i sănătoasă şi accesibilă ca preţ, căci niciun străin nu ar fi dispus să bage atâţi bani într-o afacere dacă nu şi-ar fi socotit bine preţurile de vânzare, adaptate pentru piaţa românească"

Miroslav Jablocsik, proprietarul hotelului-restaurant "Slavia" din Mădăras


08 Augustin Albert.jpgÎNCREZĂTOR
Colac de salvare

Primarul comunei Şinteu, Augustin Albert (foto), crede că proiectul satului de vacanţă "The Royal Village" este o şansă pe care consătenii săi ar trebui s-o valorifice. "Cei doi investitori străini nu mai sunt chiar nişte străini pentru noi, ca să ne temem că ne-ar vinde cine ştie ce vrăjeală. Îi cunoaştem de mult şi ştim că-s oameni serioşi, care fac totul cu temei. Cea mai mare garanţie e că fac totul pe banii lor, nu cer de la nimeni nimic. Cine şi-ar arunca banii în vânt dacă ar şti că investiţia nu-i aduce câştig?", zice Albert.

Omul consideră că investiţia, indiferent cât de puţin sau de mult ar lua amploare, este binevenită, întrucât majoritatea celor 1.100 de localnici alcătuiesc o populaţie îmbătrânită, iar comuna riscă să se depopuleze. "Cei activi n-au locuri de muncă, lucrează numai în gospodăriile proprii sau prin pădure, dar nu fac mare brânză. Dacă am avea aici o mică industrie alimentară şi turistică, altfel ar sta treaba".

Pentru început, primarul e mulţumit: austriacul şi neamţul au angajat deja 12 îngrijitori la fermele de mistreţi şi bizoni, iar între ei se află inclusiv soţul învăţătoarei. "După ce i se reduce salariul cu 25%, acuma îi prinde numai bine că în casă mai intră un salariu", zice Albert.