Templul Francmasoneriei a găzduit, miercuri, conferinţa "Francmasoneria orădeană în context internaţional", ţinută pentru a marca împlinirea a 120 de ani de la deschiderea oficială a Lojii Masonice din Oradea. 

Organizată de Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice, conferinţa a reunit în recent inauguratul muzeu al masoneriei din Oradea istorici, membri ai masoneriei, reprezentanţi ai instituţiilor publice din ţară şi locale, din instituţii de învăţământ universitar, mediu de afaceri, instituţii muzeale şi reprezentanţi din partea unor ONG-uri culturale. 

Unul dintre moderatorii evenimentului a fost Virgil Ştefan Niţulescu, doctor în instorie şi manager al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

"Eu, ca istoric şi ca om de muzeu, le sunt recunoscător tuturor celor care au făcut un efort considerabil pentru ca acest prim muzeu al francmasoneriei din România să funcţioneze astăzi la Oradea. În urmă cu doar 20 de ani, acest lucru ar fi fost de neimaginat. Numai ideea de a înfiinţa un muzeu al masoneriei undeva în România ar fi fost privită cu suspiciune. Astăzi, ideea de a recupera un patrimoniu şi de a-l pune în valoare, de a pune la dispoziţia publicului o parte din istoria României mai puţin cunoscute nu mai deranjează, este o idee care a intrat în cotidian şi acesta este un mare câştig pentru societatea noastră. Îi felicit pe toţi cei care au trudit la realizarea acestui muzeu şi ţin să-i mulţumesc doamnei Angela Lupşea pentru iniţiativa formidabilă pe care a avut-o de a organiza această conferinţă. Avem nevoie de conferinţe serioase în care să se discute despre istoria atât de interesantă a francmasoneriei din România", a spus Niţulescu, potrivit unui comunicat transmis ulterior de Primăria Oradea. 

În cadrul conferinţei a vorbit şi consultantul în afaceri Dacian Palladi, fondator al Triunghiului Masonic "Ţara Crişurilor" şi apoi al Lojii cu aceeaşi denumire din Oradea. "Fac parte din categoria celor care se adresează într-o formă mixtă – trecut, prezent şi viitor, dintr-o perspectivă exotică a impactului şi managementului orgoliilor, cât priveşte activitatea masoneriei. Mă alătur acestui efort de a educa şi reeduca comunitatea orădeană, şi nu numai, de a ieşi dintr-un tipar fix şi imobil a ceea ce înseamnă un spaţiu muzeal. Există o mare necunoaştere, o lipsă consistentă de educare. O astfel de acţiune îşi propune să aducă şi să facă accesibil subiectul masoneriei scoţându-l din categoria ocultului, suspectului, straniului şi de ţinut la distanţă", a punctat Dacian Palladi, unul dintre moderatorii evenimentului.  

Conform municipalităţii, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor, condusă de Angela Lupşea, are în plan organizarea "mai multor evenimente de acest fel, evenimente ce au ca scop schimbarea mentalităţii societăţii cu privire la acest obiectiv".