Peste 1.360 de familii orădene vor avea acces începând de luna viitoare la toate informaţiile legate de modul de administrare a asociaţiilor de proprietari din care fac parte.

Municipalitatea a demarat săptămâna aceasta implementarea unui proiect pilot în cadrul căruia proprietarii de apartamente din peste 10 asociaţii de proprietari, municipalitatea şi operatorii de utilităţi, de la Termoficare la Compania de Apă Oradea, vor avea la dispoziţie două softuri care le vor permite accesul la toate datele asociaţiei.

"Asociaţiile de proprietari sunt alese din toate zonele oraşului, sunt mici şi mijlocii pentru că am încercat să nu epuizăm toate locurile cu doar câteva asociaţii mari, şi sunt fie din rândul celor cu delapidări, fie a celor unde există neînţelegeri între proprietari şi conducere", a declarat viceprimarul Mircea Mălan.

Atacuri politice

Viceprimarul a precizat că nu a acuzat niciodată toate asociaţiile de proprietari de furturi, aşa cum au susţinut săptămâna trecută, printr-o scrisoare deschisă, reprezentanţii Coaliţiei Rogerius. "Am spus doar că trebuie să facem ceva pentru ca acest fenomen păgubos să fie oprit", a spus edilul.

Mălan a afirmat că a fost atacat, în plină campanie electorală, din raţiuni politice şi a argumentat arătând că reprezentanţii Coaliţiei Rogerius sunt înregimentaţi în filialele locale ale partidelor.

"Reprezentantul asociaţiei Şelimbărului, domnul Horvath Ioan, este membru de partid la PSD, alt critic al acestui program este domnul Adrian Şimon, membru al UDMR şi consilier al domnului Pasztor Sandor, iar doamna Silvia Ardelean este preşedintă de asociaţie şi preşedintă de organizaţie PSD în Rogerius", a acuzat Mălan.

Edilul a spus că reprezentanţii asociaţiei de proprietari Şelimbărului, condusă de semnatarul scrisorii deschise, Ioan Horvath, au şi ţinut să îi ceară socoteală. "S-au înscris în audienţă printr-o doamnă avocat ca să îmi ceară să retractez. Am aşteptat-o pe doamna avocat, dar din fericire pentru situaţie, n-a venit", a spus Mălan.

Viceprimarul a afirmat că, în ciuda presiunilor, va continua demersurile pentru implementarea acestui proiect pe care îl consideră util tuturor celor 63.400 de proprietari de apartamente din Oradea.

Program în testări

Iniţial, proiectul pilot iniţiat de Mălan cuprindea 1.000 de apartamente. Firma bucureşeană Xisoft şi-a oferit însă în final serviciile către proprietarii a 1.159 de apartamente, pentru a cuprinde toţi membrii din 10 asociaţii.

La aceasta s-a mai adăugat şi oferta companiei Aviziero, care, aflând de intenţia municipalităţii, s-a arătat dispusă să implementeze softul propriu pe alte 200 de apartamente. Cele două firme îşi vor pune softurile la dispoziţia beneficiarilor cu titlu gratuit vreme de 6 luni.

"După 6 luni, vom vedea cum au funcţionat aceste programe. Vom avea discuţii cu orădenii şi reprezentanţii firmelor de utilităţi, vom centraliza toate sugestiile şi vom decide conţinutul programului informatic pe care ni-l dorim", a spus Mălan.

Softul cu funcţii îmbunătăţite va fi apoi cumpărat de Primărie în urma unei proceduri de achiziţie publică şi va fi pus, cu titlu gratuit, la dispoziţia tuturor celor 821 de asociaţii de proprietari orădene.

"Totul la lumină"

Potrivit viceprimarului Mircea Mălan, municipalitatea îşi doreşte un soft care să asigure transparenţa totală a modului de administrare a asociaţiilor de proprietari. Acesta va trebui să ofere orădeanului posibilitatea de a vizualiza toate facturile primite de asociaţie, modul de calcul a utilităţilor pe fiecare apartament în parte şi salariile angaţilor asociaţiei.

În plus, beneficiarii programului vor trebui să îşi poată declara online indecşii de la contoarele din apartamente, pe baza cărora se calculează consumul de apă caldă şi rece, să contacteze online reprezentanţii asociaţiei şi operatorilor de utilităţi pentru formularea de sugestii sau reclamaţii şi să îşi plătească facturile direct de pe calculator.

"Vrem să scoatem la lumină toată activitatea, situaţiile care apar pe circuitul orădean - asociaţie de proprietari - furnizor de utilităţi, să înlăturăm nemulţumirile orădenilor care locuiesc la bloc faţă de activitatea asociaţiilor de proprietari, iar populaţia să se implice mai mult în modul de administrare a asociaţiei", a declarat edilul.

Mălan a spus că implementarea unui astfel de proiect va reduce pericolul producerii de furturi de către reprezentanţii asociaţiei în contextul în care în ultimii ani s-a înregistrat delapidări în valoare de 2,3 milioane lei la 17 asociaţii de proprietari.

Soft cu avantaje

Prezent la conferinţa de presă, directorul firmei Xisoft, Pavel Varvari, care a implementat un astfel de soft pe circa 389.000 de apartamente din 96 de oraşe, a afirmat că transparentizarea activităţii asociaţiilor de proprietari îmbunătăţeşte automat modul de administrare a acestora.

"Dacă ataşăm toate documentele scanate, e foarte puţin probabil să mai fie cineva tentat să delapideze", a spus Varvari. Softul companiei permite calcularea automată a facturilor de utilităţi, accesul locatarilor la toate datele asociaţiei de proprietari, declararea indecşilor contoarelor, plata online a cheltuielilor de utilităţi, somarea online sau prin SMS a restanţierilor şi corespondenţa cu reprezentanţii asociaţiei.

"Softul permite eliberarea unei note de plată pe fiecare apatament, în care este trecută şi ultima coadă de mătură. În primele luni de la implementarea lui, membrii asociaţiei m-au asaltat cu întrebări legate de fiecare cheltuială făcută", a declarat Cristian Lucaci, administratorul Asociaţiei R4 din blocul Ared, care foloseşte un astfel de soft.

Lucaci a insistat că un astfel de program, pe lângă că asigură creşterea transparenţei a implicării locatarilor în administrarea asociaţiei, duce şi la creşterea încasărilor de la membri. "Plata online m-a ajutat să încasez îndeosebi de la locatarii cu bani, pentru care 2.000 lei poate nu este o sumă mare şi care poate nu au timp să vină la asociaţie între orele 5 şi 7 după-amiaza", a afirmat administratorul.

Acesta a mai spus că odată făcută plata în contul asociaţiei, orădeanul este mult mai liniştit că banii vor ajunge la furnizorii de utilităţi, fiindcă administratorul va putea mult mai greu să îi scoată pentru a-i folosi în interes propriu.