Anul 2022 se anunţă greu. Evoluţia pandemiei şi a inflaţiei sunt provocări cu care bihorenii se vor confrunta într-un an în care administraţia locală are proiecte fără precedent pentru Bihor şi Oradea.
"Vom avea lucrări mai multe şi mai mari decât în 2021 şi vom lucra sub presiune, pentru că multe vor trebui finalizate în 2023, înainte să se încheie ciclul de finanţare europeană", avertizează primarul Florin Birta.
Bătălia centurilor
Bihorul va intra în şantier. "2022 e anul marilor lucrări. Vom începe construirea centurilor localităţilor Aleşd, Beiuş şi Sânmartin, finanţate prin POIM, pentru că altfel va fi imposibil să le închidem anul viitor", spune preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan (foto).
CJ Bihor va mai lansa lucrările la drumurile de legătură dintre Oradea şi Oşorhei, Nojorid, Sântandrei şi Biharia. "Vrem să le începem cât mai repede, chiar dacă aici nu suntem presaţi de termen", spune Bolojan.
Potrivit acestuia, în vară se va licita amenajarea parcurilor industriale din Ştei, Beiuş, Aleşd şi Marghita şi a "Palatului de cultură" de lângă Muzeul Ţării Crişurilor. De asemenea, va intra în reabilitare fosta Policlinică Mare, care va fi transformată în sediu al administraţiei judeţene.
Air Oradea îşi ia zborul!
Pariul anului 2022 va fi lansarea companiei aeriene Air Oradea, înfiinţate de CJ Bihor în asociere cu Primăria Oradea. "Sperăm să avem primele curse de Bucureşti şi legături cu 2-3 hub-uri europene", explică Bolojan.
De proiect se ocupă city-managerul Oradiei, Mihai Jurca (foto). "Compania a fost înfiinţată şi urmează să discutăm cu aeroporturile", spune acesta, convins de reuşită. "Compania aeriană este, la fel ca parcurile industriale şi drumul expres, care s-au dovedit un succes, o infrastructură la dispoziţia investitorilor şi locuitorilor oraşului. Dacă există, va fi folosită", afirmă el.
Marile incertitudini sunt legate de pandemia care a suspendat pentru luna aceasta zborurile Ryanair de pe aeroportul Oradea. Acestea ţin însă prea puţin de realităţile din Bihor, care oricum e corigent la vaccinare. "Procentul de vaccinare în Oradea este undeva la 43%, iar în judeţ de 37,3%. În ritmul actual, vom ajunge la 70% din populaţie vaccinată în decembrie 2024", avertizează Jurca.
"Multe şi mari"
În ciuda pandemiei, primarul Florin Birta (foto) are proiecte "multe şi mari" pentru 2022. "Săptămâna aceasta se reiau lucrările în Piaţa Gojdu, pentru ca pasajul subteran de la Piaţa Cetate să fie finalizat anul acesta, iar în februarie vrem să înceapă execuţia celor 5 pasaje cuprinse în prima etapă", spune edilul.
În condiţiile în care parcarea park and ride din vecinătate trebuie reproiectată pentru a proteja vestigiile descoperite, săpăturile vor fi reluate în martie, iar constructorii se vor călca pe bocanci.
Alt proiect important e construirea parcării cu 516 locuri de lângă Spitalul Judeţean. "Am făcut toate studiile necesare, ca să nu păţim ca la Dealul Ciuperca. Lucrarea este în proiectare, iar anul acesta vor începe săpăturile", spune Birta.
Pe lista priorităţilor urmează construirea pasajului peste Calea Borşului, care va asigura accesul la viitorul terminal intermodal, amenajarea piaţetei de deasupra parcării subterane din strada Independenţei, construirea parcării supraterane din strada Iosif Vulcan şi pasajul peste şoseaua de centură prin strada Meşteşugarilor.
128 de lucrări noi
Municipalitatea pregăteşte 120 de noi lucrări pe lângă cele 28 pornite. Printre investiţiile date certe de viceprimarul Marcel Dragoş sunt reabilitarea a încă 24 km de reţea de termoficare, trecerea cartierului Nufărul I pe un mixt bazat pe apă geotermală şi construirea pentru CET a unui grup energetic cu patru motoare termice şi două cazane de apă fierbinte.
"Printre multe altele, anul acesta va începe lărgirea străzii Meşteşugarilor la două benzi pe sens pe tronsonul dintre intersecţiile cu Oneştilor şi Lăpuşului, unde va fi un sens giratoriu, modernizarea parcurilor 1 Decembrie şi Petofi şi construcţia Grădiniţei 51 din Calea Clujului", spune vicele.
În plus, municipalitatea pregăteşte reabilitarea termică a 16 blocuri, în frunte cu turnul de lângă Podul Dacia, a Colegiului Eminescu, a Liceului Schiller şi altele.
Angajaţii poruncesc angajatorilor
Având în vedere volumul mare de lucrări, provocarea anului va fi atragerea de constructori. Firmele nu mai găsesc personal. "Rolurile s-au schimbat. Angajaţii au devenit şefii angajatorilor şi ei pun condiţiile", spune directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba (foto).
În plină criză sanitară, rata şomajului în Bihor este de 1,3%, sub cea din 2019, înaintea pandemiei, când era de 1,39%. "Angajatorii vor trebui să se concentreze pe bunăstarea mintală, fizică şi financiară a angajaţilor, altfel se vor lovi de lipsa resurselor umane", avertizează Békési. Cele mai afectate vor fi firmele mici, cărora din cauza scumpirii energiei le va fi greu să crească salariile.
Semne de criză
De altfel, economia locală manifestă simptome de criză. "Deşi comenzile nu au scăzut, firmele îşi proiectează bugete de austeritate pentru că nu ştiu unde se va opri scumpirea energiei şi a materiilor prime", spune consultantul Dacian Palladi (foto). Prin urmare, taie din costuri.
"Renunţă la contractele pe termen lung cu prestatorii de servicii şi apelează la ei doar la nevoie, împingându-i pe terenul nesiguranţei", spune Palladi, iar efectele se vor vedea curând: "Dacă costurile vor redeveni predictibile, probabil vom depăşi contracţia, dacă nu, vom asista la debutul unei crize".
De semnele unei crize vorbeşte şi managerul agenţiei imobiliare Gaminvest, Mirko Giuffrida. "Scumpirea materialelor şi a manoperei face ca preţurile să crească şi pentru imobilele vechi. Anul acesta am păţit de trei ori că, după ce a cerut un preţ, când i-am dus clientul, proprietarul a cerut cu 10%-15% mai mult", povesteşte managerul, care se teme de o spirală a scumpirilor. "Dacă lucrurile nu se liniştesc, piaţa se va bloca", crede el.
"Va fi dramatic"
Vremuri grele anunţă toţi operatorii dependenţi de gaz şi electricitate. "Multe companii nu vor rezista. Pe lângă scumpirea cu 20%-30% a materiilor prime, energia electrică s-a scumpit de la 250 lei/MWh la începutul lui 2021 la 1.075 lei în noiembrie", spune directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete (foto). Or, firmele nu pot transfera integral clienţilor asemenea scumpiri.
Specialiştii anunţă creşteri de preţuri în lanţ. După ce scumpirea gazului a provocat anul trecut închiderea combinatului Azomureş, preţul îngrăşămintelor s-a triplat, iar acestea au dispărut de pe piaţă. "Fermierii vor folosi îngrăşăminte mai puţine, ceea ce înseamnă mai puţine cereale, fructe şi legume. Întâi vom avea creşteri de preţuri, apoi, dacă producţiile vor scădea şi în centrul Europei, va începe şi o criză a produselor", spune consultantul în afaceri Dan Octavian.
De altfel, scumpirile îşi fac deja efectul. "Preţul grâului a crescut de la 90 de bani la 1,3 lei/kg, iar cel de rapiţă de la 1,6 lei la 3,1 lei/kg", spune directorul Agroind Cauaceu, Dan Corbuţ. Agricultorii şi-au înfiinţat noile culturi cum au putut. "Dacă vom avea precipitaţii va fi un an bun, dacă nu, nu", spune Corbuţ. Altfel spus, mai mult ca niciodată, anul 2022 va fi la mila Domnului!
FOAME DE BANI
Vin scumpirile!
Noul an aduce orădenilor şi majorări de taxe şi tarife. Spre exemplu, impozitul pentru o garsonieră de 36 metri pătraţi va creşte de la 117 lei la 120 lei, cel pentru un apartament cu 2 camere de 66 mp va urca de la 218 la 224 lei, iar pentru un apartament cu 3 camere de 77 mp de la 281 la 288 lei.
E de aşteptat ca scumpirea fără precedent a energiei să ducă o parte din populaţie în imposibilitatea de a-şi plăti întreţinerea. Orădenii care se încălzesc cu gaz primesc facturi dublate încă de anul trecut, iar acum vine rândul clienţilor Termoficare.
"Săptămâna viitoare vor veni facturile pe decembrie. Ne aşteptăm la sume de peste 600 lei pentru un apartament cu 2 camere, de 800 lei pentru unul cu 3 camere şi de 1.000 lei pentru unul cu 4 camere", spune Cristian Ile (foto), administratorul a 18 asociaţii de proprietari. Pentru mulţi orădeni, imposibil de plătit...