Peste 8.000 de orădeni au semnat pentru amplasarea unei statui a regelui Ladislau în Piaţa Unirii. Iată cum comunitatea maghiară s-a mobilizat, argumentând, printre altele, că statuia întemeietorului oraşului ar creşte atractivitatea turistică a zonei. Interesant e că aceeaşi comunitate se opune dezvoltării oraşului prin unificarea cu Sînmartinul, proces care la rândul său ar duce la stimularea turismului.
Prin atitudinea lor faţă de referendum, maghiarii riscă să piardă şi sprijinul orădenilor de etnie română care ar fi de acord cu Ladislau în Piaţa Unirii. Ca să nu mai spun că oricând se vor găsi 10-15.000 de cetăţeni care să se opună în scris acestui demers.
Nu alipirea Sînmartinului la Oradea duce la diminuarea ponderii maghiarilor în urbe, ci mentalitatea de "cetate asediată" inoculată de liderii UDMR. De mici, copiii ungurilor sunt segregaţi, iar la maturitate ajung să se simtă străini în propriul oraş, din care pleacă fără regrete, mai ales că Ungaria e doar la câţiva kilometri.
Proiectul de încorporare a tuturor comunelor vecine ar aduce Oradea între primele şapte oraşe ale ţării. Şi, în contextul viitoarei regionalizări, cu greu oraşul ar putea fi scos din rândul capitalelor de regiuni; aici vorbim de regiunea Crişana-Maramureş.
Eroarea de strategie a liderilor maghiari e evidentă. Se luptă acum din răsputeri să nu piardă un consilier local dar, odată înglobat Bihorul în viitoarea regiune Nord-Vest cu capitala la Cluj, îşi vor pierde sever ponderea.
Problemele reale ale maghiarilor din Oradea sunt identice cu ale românilor. Avem nevoie de un oraş puternic, dinamic şi bine dezvoltat, care să asigure tuturor fiilor săi o viaţă prosperă.