Numărul autorizaţiilor de construire din Oradea a scăzut în 2023 cu 8,8% faţă de anul anterior. Sectorul imobiliar orădean se află într-un trend descendent deja de cinci ani consecutivi.

Scădere pe linie

"În comparaţie cu anul 2023, numărul certificatelor de urbanism a scăzut cu 5,6%, cel al autorizaţiilor de construire cu 8,8%, iar numărul autorizaţiilor de desfiinţare cu 6%", a declarat miercuri arhitectul şef al Oradiei, Radu Fortiş, în cadrul unei conferinţe de presă privind activitatea direcţiei pe care o coordonează în anul 2023.

Procentual, numărul autorizaţiilor de construire eliberate de municipalitatea orădeană a scăzut cu 24,4% faţă de media anilor anteriori. Numărul acestora a coborât de la 2.822 de autorizaţii în anul 2019 la 2.481 în 2020 şi la 2.324 în urmă cu trei ani.

Ulterior, în anul 2022, numărul autorizaţiilor eliberate a coborât pentru prima dată sub pragul de 2.000, ajungând la doar 1.980 eliberate în 2022 şi doar 1.818 în cursul anului trecut.

Tot mai puţine

La fel, numărul certificatelor de urbanism, eliberate de Primăria Oradea, documente de informare premergătoare eliberării autorizaţiilor de construire, s-a diminuat an de an. Acesta a coborât de la 7.385 certificate în 2019 la 5.826 în 2022 şi la doar 5.500 în 2023.

O tendință descrescătoare a cunoscut şi numărul autorizaţiilor de demolare, premergătoare unor construcţii pe acelaşi amplasament, care a scăzut de la 142 de documente în anul 2019, la 106 în 2023.

Procentual, numărul autorizaţiilor de demolare a fost cu 9,4% mai mic decât media anilor precedenţi şi cu 6% mai mic decât în 2022.

"O perioadă de aşezare"

Reprezentanţii municipalităţii orădene pun trendul descendent al documentaţiilor elaborate pentru sectorul construcţiilor pe seama degradării condiţiilor economice din ultimii ani.

"Există o stagnare în contextul măsurilor economice la nivel global şi la nivel de ţară. În acest context, oamenii şi-au prioritizat investiţiile. În perioada 2018 – 2020 am asistat la o creştere spectaculoasă a investiţiilor, iar acum este o perioadă de aşezare", a explicat arhitectul-şef al Oradiei, Radu Fortiş.

Prezent la conferinţa de presă, viceprimarul Marcel Dragoş, a declarat că decelerarea sectorului construcţiilor este de înţeles. "Şi noi (n.r. Primăria Oradea), care suntem instituţie publică, am cunoscut un proces de stagnare; altfel, poate anumite lucrări mari ale oraşului se terminau mult mai repede", a declarat Dragoş.

Viceprimarul a argumentat fenomenul cu explozia preţurilor la materiale de construcţii din timpul pandemiei de Covid-19 şi cu perioada de încetinire a lucrărilor publice până la adoptarea legislaţiei care le permitea autorităţilor publice să îşi actualizeze valoarea contractelor de lucrări proporţional cu preţul materialelor.

"Gândiţi-vă ce au însemnat pentru un investitor cele 3 - 5 luni în care, dacă astăzi fierul era 3,52 lei pe kilogram, peste două săptămâni era 4,50 lei, iar apoi chiar 7 - 8 lei pe kilogram", a spus vicele.

Dragoş a apreciat că "probabil de aici a venit acea perioadă de tatonare în care numărul construcţiilor a început să stagneze".

Se redimensionează construcţiile...

În ciuda trendului descendent al construcţiilor, reprezentanţii municipalităţii sunt de părere că Oradea este în continuare un oraş atractiv pentru dezvoltările imobiliare.

"Oamenii sunt, în continuare, interesaţi să construiască. O primă categorie o constituie cetăţenii Bihorului care vor să îşi facă o casă în Oradea, iar apoi sunt investitori din judeţele limitrofe sau din zona Bucureştiului care vor să ridice construcţii în Oradea", a rezumat arhitectul-şef al Oradiei realitatea din actele procesate.

Radu Fortiş a mai spus că şi proiectele vizate de cei care doresc să construiască, simpli orădeni sau dezvoltatori imobiliari, au cunoscut un proces de redimensionare. "Dacă înainte erau proiectate vile de dimensiuni mari, greu de întreţinut, în ultimii ani se proiectează case de dimensiuni mai mici", a spus Fortiş.

În ceea ce priveşte construcţiile de blocuri, cea mai mare căutare o au, în ultimii ani, apartamentele de două camere cu dimensiuni de 50 – 60 metri pătraţi. Costă mai puţin, se vând mai uşor şi sunt mai uşor de întreţinut...

 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!