Conform contractului, până la 4 iulie 2010 (termenul de expirare), CJ putea „trage" din linia de finanţare diverse sume în limita celor 814 miliarde, rambursarea creditului urmând să se facă într-o singură tranşă, pe 4 iulie, prin emiterea de către BCR Securities a unor obligaţiuni care să fie tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti şi care să fie răscumpărate de CJ într-un interval de 20 de ani.
Preşedinte la zid
Luna trecută, actualul preşedinte Radu Ţîrle a cerut consilierilor să aprobe prelungirea liniei de credit, întrucât CJ mai avea de tras din linia de finanţare încă 310 miliarde de lei, bani cu care să achite lucrările încă neterminate la drumuri şi la Muzeu.
Numai că, atunci, ca dealtfel şi miercurea aceasta, consilierii judeţeni s-au opus. Ulterior, unii au explicat că, în acest fel, Ţîrle era pus la zid atât de propriii colegi din PNL, cât şi de UDMR. „Dacă nu se prelungeşte linia de finanţare, Ţîrle rămâne fără banii pentru finalizarea Muzeului, iar apoi putea fi acuzat că acest lucru s-a întâmplat din cauza lui, deoarece el a încetinit lucrările timp de trei luni prin faptul că a schimbat dirigintele de şantier", a explicat pentru BIHOREANUL unul dintre consilieri.
Miercuri, deşi propunerea a fost pusă în discuţie a doua oară, ea n-a fost nici măcar dezbătută. Explicaţia n-a fost oferită în şedinţa de Consiliu, oficial, ci a fost aflată ulterior de jurnalişti: Selina tocmai depusese la CJ, pe 25 iunie, o factură de 112 miliarde, iar pe 30 iunie o alta, de 84 de miliarde, iar consilierii sperau că problema se va rezolva de la sine.
Altfel spus, că Ţîrle, speriat de perspectiva de a rămâne fără bani, va renunţa la instransigenţa faţă de Selina şi va achita cele două facturi în regim de urgenţă, fără a mai verifica dacă situaţiile consemnate în facturi corespund realităţii, chit că acestea cuprindeau nu doar lucrări efectuate, ci şi echipamente ce abia urmau să fie achiziţionate de Selina. Ca atare, însă, şi dacă accepta plata, Ţîrle tot ar fi păţit-o, căci ar fi încălcat legea care interzice instituţiilor publice să facă plăţi în avans.
Ţîrle e de vină
La reuniunea de vineri, Ţîrle a explicat consilierilor că prelungirea contractului cu BCR este necesară, ceea ce însemna că nu a dispus achitarea celor două facturi.
Situaţia a fost speculată de vicepreşedintele Alexandru Kiss, care a subliniat că urmează să expire nu doar contractul cu BCR, ci - la 30 iunie - a expirat deja şi contractul cu Selina pentru Muzeu. „Uităm de ce avem această problemă cu BCR, fiindcă nu s-a prelungit contractul cu Selina!", a acuzat Kiss, arătând că şi dacă CJ ar avea banii de la BCR tot nu i-ar putea vira Selinei, de vreme ce contractul cu această firmă n-a mai fost prelungit. „Probabil domnul preşedinte vrea să negocieze penalităţi mai dure cu Selina", a spus Kiss, reproşându-i lui Ţîrle că „acum suntem obligaţi să prelungim şi contractul cu Selina, şi linia de finanţare cu BCR".
„Eu aş cere domnului preşedinte să prelungim contractul cu Selina, că nu are rost să ne chinuim aici să luăm banii de la BCR dacă nu-i poate plăti la Selina", a insistat Kiss, şi tot el a concluzionat: „Atâta ne-am pus unul pe celălalt în ofsaid încât suntem obligaţi să prelungim contractul. Este o decizie politică. Eu îmi asum această decizie, nu ştiu dacă este proastă sau deşteaptă, dar UDMR aşa a decis (n.r. -în favoarea prelungirii contractului cu BCR)".
Şantaj peste şantaj
Pentru că la şedinţa CJ au participat şi managerul Selinei, Beniamin Rus, şi directorul general Călin Roman, acesta din urmă a luat cuvântul, la propunerea consilierului PDL Ionel Avrigeanu şi în ciuda nemulţumirii lui Ţîrle.
După ce l-a luat la rost de ce nu a achitat cele două facturi, directorul Selinei l-a mai acuzat pe Ţîrle că situaţia de acum îl are pe el ca singur responsabil. Motivul? Ţîrle a ţinut pe loc lucrările timp de trei luni, pentru a schimba dirigintele de şantier, şi tot Ţîrle a interzis Selinei să lucreze la ultimul etaj până ce o altă firmă, CIAC, care a lucrat de mântuială la acoperiş, nu a refăcut lucrările la standardul de calitate prevăzut în contract. „Cum o să ne plătiţi fără un semi-şantaj cu BCR?...", şi-a încheiat Roman rechizitoriul, insinuând că Ţîrle ar fi „pe felie" cu banca.
Preşedintele CJ a arătat, însă, că Selina este cea care exercită presiuni, deoarece a adus facturi imense pe ultima sută, deşi ştia că plata nu se poate face decât după verificarea lor, ceea ce presupune timp. „Cum cereţi ca Direcţia Tehnică să dea bun de plată pentru 190 de miliarde într-o zi? Colegii noştri au lucrat zile întregi, de dimineaţa până seara, să verifice facturile", a spus Ţîrle, amintind că „de fiecare dată când ne-aţi acuzat prin ziare că nu vă plătim facturile am demonstrat că suntem cu plăţile la zi!".
Surprinzător, controversele au fost închise de consilierul UDMR Szabo Odon, care a propus să se treacă la vot. Ca atare, după votul unanim al tuturor consilierilor, proiectul de hotărâre prevede prelungirea contractului cu BCR până la 31 decembrie, fără costuri suplimentare pentru CJ, plus posibilitatea suplimentării sumei iniţiale din 2007, de 814 miliarde de lei, cu încă 100 de miliarde.