La venerabila etate de 113 ani, clubul-fanion al fotbalului bihorean e obligat fie să se reinventeze, fie să moară. Tribunalul a hotărât falimentul ONG-ului care administrează FC Bihor, ceea ce înseamnă că acesta va fi lichidat, iar numele, culorile şi palmaresul, precum şi cele câteva bunuri pe care le deţine, de abia câteva mii de lei, vor fi scoase la vânzare.

Abia cel care le va cumpăra va deveni "pe bune" salvatorul clubului, dar până atunci, contrar optimismului oficialilor, suporterii vor rămâne fără "obiectul muncii". Motivul? Mai rău decât până acum, când şi-au primit salariile cu întârziere, sportivii vor rămâne de-a binelea fără ele.

Stors din interior

Înfiinţat încă din 1902, FC Bihor agonizează din 2003, de când a jucat ultima oară în Divizia A. Atunci, după ce l-a promovat, Marius Vizer a vândut firma care îl administra Primăriei Oradea (67,02% din acţiuni), Consiliului Judeţean (22,5%), Electrocentrale (9%) şi Drumuri Orăşeneşti (1,24%). Tot de atunci, clubul a fost condus de o Adunare Generală a Acţionarilor formată din politruci - Mircea Matei (PD) şi Iulius Delorean (UDMR) sunt cei mai cunoscuţi - care până în 2008 au adunat datorii imense.

Cifrate la 1,2 milioane euro, ele au ieşit la iveală abia în 2009-2010, când Finanţele le-au revendicat declanşând insolvenţa. Primăria şi CJ au obţinut eşalonarea plăţilor şi au reorganizat FC Bihor sub forma unei ONG, Asociaţia Clubul Sportiv FC Bihor Oradea, iar până în 2012 au achitat aproape 250.000 euro. Anul trecut, însă, invocând că FC Bihor era o "gaură neagră" şi că banul public trebuie folosit la lucrările edilitare, Primăria a ieşit din asociaţia părăsită, între timp, şi de Electrocentrale.

Investitor... fără bani

Un an, CJ a susţinut singur clubul, căutând un investitor care să preia povara. "Suntem alături de FC Bihor", a tot repetat preşedintele Cornel Popa, fără însă a găsi niciun om de afaceri dispus să salveze nu doar clubul, ci şi obrazul instituţiei. Motivul? Spre deosebire de baschet şi polo, nimeni n-a vrut să-şi asocieze numele cu fotbalul perdant.

După ce a încheiat sezonul 2014-2015 cu datorii la plata arbitrilor şi cotizaţiilor la FRF, evitând retrogradarea doar pentru că alte cluburi s-au desfiinţat tot din lipsa banilor, FC Bihor a intrat în ediţia 2015-2016 cu un investitor găsit "pe ultima sută" de preşedintele Mircea Fodor. Atât doar că, după cum dezvăluia BIHOREANUL, clujeanul Mihai Giurgiu nu are nici el banii necesari. Chiar şi aşa, pe 18 august, AGA l-a cooptat în asociaţie împreună cu alţi doi amici, după ce şi-a asumat plata debitelor de 900.000 euro, cerând în schimb ca în următorii 5 ani CJ să cotizeze anual cu câte 1,5 milioane lei pentru funcţionarea curentă.

La mezat

Timpul n-a mai avut, însă, răbdare. Înainte ca Judecătoria Oradea să înregistreze modificarea statutului CS FC Bihor Oradea, Tribunalul Bihor a pronunţat marţea trecută hotărârea amânată până atunci de 4 ori, prin care dispunea începerea procedurii falimentului, preluarea administrării ONG-ului de către lichidatorul RVA Oradea Insolvency Specialists şi valorificarea patrimoniului asociaţiei.

Deşi sentinţa poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea, e greu de crezut că va fi "întoarsă". Lichidatorul Sergiu Tod spune că RVA va angaja un evaluator care să preţăluiască bunurile (mobilier, calculatoare şi o Dacia veche) şi un specialist în drepturi de proprietate intelectuală care să evalueze numele, sigla şi palmaresul, în vederea scoaterii lor la vânzare, cumpărătorul devenind proprietarul FC Bihor. Deşi Mircea Fodor susţine că activitatea sportivă nu va fi afectată, contractele jucătorilor vor fi reziliate, aşa încât vor putea apăra culorile doar gratis, ceea ce e de necrezut.

Prea puţin, prea târziu

"Consiliul Judeţean va rămâne alături de FC Bihor într-o formă sau alta după terminarea procedurii de faliment", spune Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui CJ Cornel Popa. De ce n-a făcut-o, însă, finanţându-l aşa încât să nu ajungă la faliment? "Am alocat încă din februarie 500.000 lei pentru FC Bihor, dar nu am virat banii pentru că nu putem finanţa o entitate care nu este constituită legal", spune Carţiş, precizând că banii puteau fi viraţi abia după ce ONG-ul ar fi avut din nou, în acte, minimum 3 asociaţi care să-şi şi asume responsabilităţile aferente.

Pe de altă parte, şi lui Giurgiu i-a pierit elanul. Deşi în august se angaja ca până la 10 septembrie să achite primii 200.000 euro din datorii şi să obţină o nouă eşalonare pentru restul, clujeanul nu s-a ţinut de cuvânt, susţinând însă că a suportat singur, cu 100.000 euro, funcţionarea curentă. "Consider că am ars banii ăştia. Dacă îi aruncam pe geam, măcar îi găsea cineva şi se bucura de ei", spune Giurgiu, care de trei săptămâni n-a mai asigurat nici măcar plata arbitrilor ori deplasările echipei. Cât despre posibilitatea de a cumpăra "istoria" FC Bihor pentru a o duce mai departe, nici pomeneală...