Întâi căldura a venit prea repede, apoi iarna s-a lăsat dusă prea târziu. Capriciile naturii au luat plantele prin surprindere.
„Iarna blândă a făcut ca pomii să fie mai avansați în dezvoltare, cu cel puțin două săptămâni. Înghețul din ultimele săptămâni i-a prins în floare. Soiurile timpurii de cais sunt în daună totală, cireșe de mai nu vom avea anul acesta, iar piersicile timpurii au pierderi de 70-80%”, spune inginerul Andrei Butișcă, administratorul unei livezi din Diosig, una dintre cele mai propice zone pentru agricultură în Bihor.
Răzbunarea iernii
Anul începuse bine. Plantările de toamnă s-au făcut la timp, profitând de toamna lungă și blândă, producțiile de grâu, secară și alte cereale au avut o răsărire de peste 90%, iar livezile au trecut peste o iarnă cuminte. Precipitațiile, deosebit de generoase față de anii anteriori, au refăcut rezerva de apă, vitală agriculturii.
„La începutul anului, deficitul de apă din sol, de peste 400 litri/metrul pătrat, cauzat de secetele prelungite de anul trecut, a fost recuperat, ceea ce anunța producții foarte bune”, declara la începutul anului șeful Direcției pentru Agricultură Bihor, Nicolae Hodișan (foto).
Lucrurile s-au schimbat în ultima săptămână din martie și prima din aprilie, când toată lumea aștepta încălzirea vremii. Dar nopțile repetate cu temperaturi sub 0 grade și ninsorile de primăvară au prins pomii în floare. „Frigul și precipitațiile sub formă de lapoviță, atipice pentru această perioadă, au afectat caisul, piersicul și migdalul timpuriu”, spune Hodișan.
Pomicultorii așteaptă încălzirea vremii pentru a vedea ce se mai poate salva, dar răul deja s-a produs...
Pierdere de 100.000 euro!
Urmările sunt grave. Andrei Butișcă (foto) administrează 2,5 hectare de livadă în zona Ștei și încă 30 de hectare în zona Diosig și spune că fructele timpurii au fost compromise. „Cele mai afectate au fost zonele înalte, unde frigul a fost mai mare. Înspre Ștei înghețul a înjumătățit recolta de păr și gutui, afectând inclusiv mărul. Aici nici nu pune nimeni cais și piersic, care ies în primăvară, că nu rezistă”, spune inginerul.
Înghețul a lovit și livezile de câmpie, care se bucură de temperaturi mai ridicate. „În Diosig, poate cea mai bună zonă din județ din punct de vedere al climei și solului, nu vor fi anul acesta fructe timpurii. Recolta de pe circa 7 hectare de cais, piersic și cireș timpuriu a fost compromisă”, spune bărbatul.
Pomicultorul apreciază pierderile la peste 100.000 euro. „Vremea a luat-o razna. Din patru ani, abia într-unul ajungi la tarabă cu fructe timpurii. Chiar dacă atunci vinzi mai scump, când faci media vezi că, efectiv, nu merită”, apreciază pomicultorul.
Cea mai simplă soluție se arată a fi renunțarea la caiși și piersici timpurii. „Pe viitor probabil vom scoate aceste soiuri și vom pune soiuri mai târzii, dar mai sigure”, zice Butișcă. Pentru acest an își pune speranța în recoltele târzii de piersic și măr, care deocamdată au scăpat. „Sperăm că odată cu încălzirea vremii să nu avem alte surprize...”.
GHEAȚA SALVATOARE. Una dintre puținele soluții pentru protejarea fructelor timpurii, aplicată de un fermier din Gepiu, este montarea unui sistem anti-îngheț care protejează florile și fructele sub o pojghiță de... gheață!
Trei ani de pierderi
Dacă marile exploatații își mai pot compensa pierderile din recoltele târzii, micii fermieri își văd compromis viitorul afacerii. „De 20 de ani, de când mă ocup de pomi, din 10 ani agricoli abia unul era cu îngheț târziu. Acum, de trei ani unul după altul vin înghețuri. În 2021, anul trecut și primăvara asta au distrus 50% din caise. Ăsta e doar începutul, că până ajung la maturitate pot pieri toate”, spune Béres Tibor, proprietarul a 1,5 hectare de livadă din Sântimreu.
Pomicultorul e cu atât mai supărat cu cât a făcut tot ce a putut. „Am rămas cu ceva caise doar pentru că am stropit anti-îngheț. Soluția care conține zahăr face sucul celular mai concentrat și pomul rezistă până la -4° C. Cine n-a stropit n-are caise deloc”. Bărbatul estimează pierderile la peste 5.000 lei și e abia începutul anului agricol...
S-au „prăpădit” fructele...
Inevitabil, scăderea producției va scumpi prețul fructelor pe piață. „Întotdeauna trufandalele (n.r. - primul rod) sunt mai scumpe decât fructele de peste an, dar acum toate vor fi mai scumpe, pentru că vor fi mai puține”, explică șeful Oficiului Fitosanitar Bihor, Nicolae Rugea (foto). Specialistul apreciază o scumpire a fructelor cu 30-40%: „Dacă ne raportăm la prețurile din 2022, anul acesta vom plăti cu cel puțin 1 leu sau 2 lei mai mult pe kilogram”.
La fel cred și fermierii. „Inclusiv importurile vor fi mai scumpe. Nu doar noi am pierdut la fructe. În Ungaria caisele sunt compromise, în Spania sunt afectate și piersicile, în unele zone din Polonia a înghețat o parte din măr. Clar, prețurile vor crește”, prevede inginerul Butișcă.
Pomicultorul Béres afirmă că în contextul scumpirii combustibililor și îngrășămintelor, al obligației de a face stropiri anti-îngheț cu soluții costisitoare și al costului mare al muncii manuale, scumpirile vor fi limitate doar de puterea de cumpărare a bihorenilor. „Dacă anul trecut piersicile au fost la 5-6 lei kilogramul și caisele la 7-8 lei, anul ăsta prețul poate ajunge la 9 lei sau mai mult”, crede bărbatul.
... urmează cerealele!
Frigul târziu a dat peste cap, de fapt, toată agricultura. „Variațiile de temperaturi au afectat și culturile de toamnă, rapița și grâul, care se confruntă cu crăparea tulpinilor. Tratamentele vor ajuta, dar producția va fi oricum diminuată”, spune șeful Direcției Agricole.
Specialiștii se așteaptă la pierderi și în acest sector. „Producția de rapiță se va reduce, probabil, cu circa 500 kilograme la hectar. Vor fi 3.500-4.000 kilograme la hectar, o producție peste medie, dar sub așteptări”, apreciază Hodișan. Estimativ, toate culturile de toamnă, de la rapiță la grâu, vor fi cu peste 10% mai mici față de așteptări, în ciuda precipitațiilor bogate.
În plus, iarna târzie a decalat cu trei săptămâni, până după Paști, însămânțările de primăvară. „Dacă înainte începeam semănările la porumb și floarea soarelui după 25 martie, cel târziu la 1 aprilie, acum suntem la jumătatea lunii și nu știu pe nimeni din Bihor să fi semănat”, spune Dan Corbuț (foto), care lucrează circa 3.500 hectare în zona Valea lui Mihai.
Prelungirea ciclului de viață al plantelor va însemna recolte mai târzii, costuri mai mari pentru fermieri și, implicit, prețuri crescute. Pentru că în ultimii ani, cu toată grija oamenilor, roadele pământului par la mila lui Dumnezeu...
„FABRICILE” DE FRUCTE
5.100
hectare de livadă sunt în Bihor, adică mai puțin de 10% din totalul terenurilor agricole
SOLUȚII DISPERATE
Anti-îngheț cu... apă
Vremea capricioasă crește costurile pomicultorilor. „Vremea s-a schimbat prea mult. Așa cum seceta se combate prin irigații, iar dăunătorii prin stropiri, înghețul de primăvară se combate prin sisteme anti-îngheț”, spune fermierul Francesco Tommasi (foto), care lucrează livezi de peste 52 hectare.
Pomicultorul exemplifică cu investiția unui fermier din Gepiu, singurul din Bihor care a scăpat fără pierderi pentru că și-a montat instalație anti-îngheț. Deoarece florile sunt sensibile la frigul uscat, instalația stropește pomii pe toată durata temperaturilor scăzute. „Apa, trecând din stare lichidă în solidă, eliberează energie, protejând floarea”, explică specialistul.
Potrivit furnizorilor, într-o livadă matură, investiția, de 15.000 - 25.000 euro la hectar, se poate amortiza din primul an, în cazul în care ceilalți pomiculturi rămân fără fructe din cauza înghețului. Dar și costurile mari „îngheață” orice inițiativă...