Un adevărat record stabileşte promoţia 1953 a actualului Colegiu Naţional Emanuil Gojdu, ai cărei membri se vor întâlni sâmbătă pentru a sărbători 60 de ani de la terminarea liceului.

Titlu de nobleţe

Evenimentul a fost anunţat joi printr-o conferinţă de presă ieşită din tipare, la care au participat profesorii Viorel Mititean, directorul Colegiului, şi Dorel Tifor, absolvent şi profesor doar la această şcoală de-a lungul întregii sale cariere, timp de 48 de ani, precum şi profesorul inginer Ioan Cohut, preşedintele Asociaţiei Absolvenţilor Gojdişti, el însuşi absolvent din promoţia 1953.

"A fi Gojdist e ca un titlu de nobleţe", a spus referindu-se la sutele de personalităţi şi miile de medici, ingineri, economişti, jurişti şi ofiţeri de valoare care au ieşit din acest liceu profesorul Tifor, absolvent al promoţiei 1959, care a trudit apoi tot la Gojdu întreaga sa carieră, vreme de 48 de ani.

Înainte de a-l introduce pe mai vârstnicul său coleg, Tifor a mai spus că între cei 19 participanţi din totalul de 56 de absolvenţi ai promoţiei 1953, la întâlnirea programată sâmbătă cu începere de la ora 10 se vor număra şi două dintre vârfurile generaţiei - scriitorul D.R. Popescu, membru al Academiei Române, şi fizicianul Dorin Poenaru, şeful Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, de lângă Capitală.

De altfel, acesta din urmă se va întâlni cu profesorii de fizică din judeţ care sunt interesaţi de acest lucru, în cursul zilei de vineri, de la ora 13, fireşte că tot la Gojdu, pentru a le împărtăşi din experienţa sa. "Asemenea întâlniri sunt nu numai foarte plăcute, dar pot fi şi foarte utile, pentru că marea tristeţe e că acum lipsesc modelele nu doar pentru elevi, ci şi pentru profesori", a apreciat profesorul Tifor.

Spiritul gojdist

Despre spiritul gojdist - caracterizat prin disciplină, muncă, respect, colegialitate şi întrajutorare - a vorbit şi preşedintele Asociaţiei Absolvenţilor, Ioan Cohut. Nostalgic, acesta şi-a amintit cum, în 1946, a păşit prima oară în şcoala care pe atunci se numea Liceul Ortodox Emanuil Gojdu, iar apoi Liceul Nr. 1 Oradea, de băieţi. "Noi, cei din clasa întâi, ne uitam cu respect la "domnii elevi" din cursul superior, în timp ce domnii profesori ni se păreau nişte semizei, spre care abia îndrăzneam a ne ridica privirea. Eram copii proveniţi din medii diferite: fii de ţărani sau de intelectuali de la ţară, care stăteau la internatul liceului, copii de mici meseriaşi sau de funcţionari (care locuiau cu părinţii în cartierele sărace ale oraşului, şi cei din familiile mai avute, ce locuiau in centru şi care, deşi poate mai îndestulaţi ca noi, ne-au primit cu multă amiciţie şi nu au lăsat să se simtă niciodată vreo diferenţă între noi", a spus Cohut.

Hidrogeolog, cercetător ştiinţifiic, fost preşedinte al Asociaţiei Române de Geotermalism şi membru în conducerea Asociaţiei Internaţionale de Geotermalism, Ioan Cohut a povestit, la dorinţa jurnaliştilor, şi despre propria carieră şi viaţă. Cum nu puteau fi ocolite subiectele de actualitate, inginerul a spus că în opinia sa Oradea ar putea avea asigurat 25% din necesarul de energie termică prin valorificarea apelor geotermale, iar despre exploatarea gazelor de şist a afirmat că "este cu totul oportună dacă se face corect, după regulile meseriei", mult acuzata metodă a fracturării hidraulice fiind practicată şi în prezent pentru extracţia de ţiţei şi de gaze.

"Din păcate, ce spun eu nu mai are audienţă, pentru că sunt bătrân, dar mă uimeşte vehemenţa protestatarilor împotriva gazelor de şist. Semidoctul este, de altfel, cel mai periculos adversar într-o discuţie, pentru că nu ştie să asculte şi este totuşi foarte vehement", a spus venerabilul inginer. Nu la fel stăteau vremurile odinioară, când fiecare întâi asculta şi abia apoi, după ce analiza cele auzite, se încumeta să se pronunţe...