Bihorul are de ales: după apropiata intrare în spaţiul Schengen, ori se resemnează cu un aeroport de interior, ori - dacă vrea aeroport internaţional - trebuie să-l modernizeze din temelii.
Şi nu e vorba doar de refacerea bătrânei piste de decolare-aterizare, construită în 1967, ci şi de ridicarea a două terminale moderne. Momentul opţiunii a picat însă prost: e criză, iar Consiliul Judeţean, în subordinea căruia se află Aeroportul, nici nu are zecile de milioane de euro necesare investiţiei, nici nu le mai poate lua împrumut de la bănci.
Preşedintele CJ, Radu Ţîrle, are totuşi o propunere îndrăzneaţă, simplă şi care, mai ales, nu ar costa nimic: transformarea în terminal aeroportuar a unei părţi din Era Shopping. Ideea, considerată foarte bună de comandantul Aeroportului, e tentantă deja şi pentru proprietarii centrului comercial, care pot câştiga, la rându-le, de pe urma ei.
Capacitate...
În 2011, România intră în spaţiul Schengen, ceea ce înseamnă că nu va mai avea frontieră cu statele UE, ci va deveni graniţa estică a Uniunii, cu toate avantajele aferente. În ce priveşte aeroporturile, însă, există o condiţie obligatorie: pe lângă piste sigure, trebuie să aibă terminale şi fluxuri separate pentru pasagerii şi mărfurile din cele două spaţii, adică intra şi extra-comunitar.
Modernizarea pistei, adică refacerea şi extinderea ei de la 1.800 la 2.400 de metri lungime şi de la 30 la 45 metri lăţime, va costa 38 de milioane de euro. CJ nu dispune de bani, dar anul acesta i-a "vânat", finanţând un proiect ce permite accesarea fondurilor. "Prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi, România are 74 milioane euro pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare. Aeroportul Oradea e singurul din ţară care a depus un proiect în acest scop", afirmă preşedintele Radu Ţîrle (foto), continuând: "Imediat ce Ministerul Transporturilor va elabora Ghidul Aplicantului (n.r. - setul de reguli pentru acordarea banilor), proiectul va fi pus în aplicare".
... pe jumătate
Rămâne în acest caz problema terminalelor, care ar necesita aproape aceeaşi sumă ca modernizarea pistei. Unul s-ar putea face prin renovarea actualei aerogări, la un cost de 500.000 de euro, iar pentru celălalt ar trebui 30-35 milioane euro. "M-am tot gândit cum să facem, căci UE nu dă bani pentru terminale. Bugetul CJ este afectat de câteva lucrări mari începute, plus sume enorme neprevăzute, dar care trebuie plătite angajaţilor de la Direcţia de Asistenţă Socială după ce aceştia au câştigat în instanţă sporuri salariale. Nici de la bănci nu mai putem lua, fiindcă judeţul e deja îndatorat aproape la maxim din anii trecuţi", spune Ţîrle.
La un moment dat, i-a venit ideea: transformarea unei părţi din Era Shopping în terminal. "Am văzut multe aeroporturi, iar vecinătatea cu Era mi-a amintit de unele din ele, cu terminale care seamănă cu clădirea centrului comercial. Întâi m-am consultat cu comandantul Aeroportului, să vedem dacă ideea e bună sau nu, iar după ce am ajuns la concluzia că merită analizată, am dezvoltat-o şi cu conducerea Era Shopping. Partea frumoasă este că nu ne-ar costa nimic", afirmă şeful CJ.
În câştig
Fără aeroport internaţional, Bihorul ar pierde sigur. Cu acest statut, însă, întregul judeţ ar avea numai de câştigat, şi nu puţin. Argumentele sunt numeroase.
"În primul rând, în loc să facă profit 25 de miliarde de lei pe an, Aeroportul ar încasa anual câteva milioane de euro din taxe şi servicii aeroportuare. În prezent, la Oradea operează doar Tarom şi Carpat Air, cu avioane de tip ATR 42, de 50 de locuri. Dar dacă avem terminale la standarde Schengen, ar fi interesate să înfiinţeze curse toate cele nouă companii low-cost din România, care folosesc aeronave mari, de 200 de locuri, gen Airbus 320 şi Boeing 737. Una din aceste companii ar fi interesată chiar să-şi mute aici hub-ul (n.r. - centrul de operaţiuni şi "garajul" de avioane)", povesteşte Ţîrle.
Astfel, s-ar crea noi locuri de muncă la Aeroport, dar şi în serviciile conexe, de la handling (manipularea bagajelor) până în turism şi comerţ. Plus că bihorenii nu ar trebui să ia avionul de la Timişoara, Arad sau Budapesta. Nu în ultimul rând, precizează şeful CJ, există şi un interes strategic: "În curând, la Oradea va începe să funcţioneze Centrul de Excelenţă NATO, şi e clar că are nevoie de aeroport internaţional".
Avantaj reciproc
Comandantul Aeroportului, Gheorghe Pasc (foto), consideră iniţiativa pe deplin fezabilă: "Pentru un prim terminal avem un proiect de amenajare a aerogării actuale, dar pentru celălalt nu puteam face rost de bani. Aşa că ideea a venit la ţanc". Comandantul a studiat terenul şi clădirea Era Shopping, concluzionând că se potrivesc perfect: "Clădirea deja dispune de câteva sisteme absolut necesare: autonomie energetică, ventilaţie şi stingere automată a incendiilor, parcări... În rest, se poate compartimenta şi se pot instala toate celelalte echipamente".
Săptămâna trecută, Ţîrle, Pasc şi viceprimarul Gheorghe Carp s-au şi întâlnit, în două runde de discuţii, cu Panayotis Dalianis, managerul pe România al companiei Omilos, care deţine Era Shopping, iar acesta s-a arătat foarte tentat de un parteneriat. "În principiu, ne-ar oferi spaţiile ocupate de magazinele Leonardo, Media Galaxy şi o parte din Carrefour. Singura problemă ar fi doar ca cei de la Carrefour să accepte ori restrângerea, ori mutarea în hala nouă, încă nefinalizată. Dar probabil ar accepta", crede comandantul.
Culmea este că bugetul judeţului nici măcar nu ar fi afectat, Omilos fiind dispusă să cedeze gratuit spaţiile, deoarece şi Era Shopping ar avea doar de câştigat. "Atât prin afluxul sporit de cumpărători, cât şi prin perceperea de taxe de la firme care ar asigura servicii ca rent-a-car, tour-operator şi altele", spune Pasc. "Managerul ne-a cerut deja să trimitem planurile pentru a expune situaţia Consiliului de Administraţie al Omilos. Apoi, dacă obţine acordul, trebuie să se pronunţe şi Consiliul Judeţean".
Aşadar, dacă totul iese bine, mai rămâne să vrea şi aleşii bihorenilor. Altfel spus, să nu pună "tălpi", cum s-a mai întâmplat în ultima vreme...
LOC DE SPECULĂ
Legendă demontată
Teoria mutării Aeroportului, despre care liderii PDL Ştefan Seremi şi Petru Filip afirmau că ar bloca dezvoltarea Oradiei, a fost demontată anul trecut de orădeanul cel mai experimentat în domeniu. Alexandru Farkas (foto), şeful Protecţiei Navigaţiei Aeriene, îi acuza pe politicieni că urmăreau doar să pună mâna pe cele 167 de hectare ale aeroportului. Specialistul afirma că mutarea acestuia la Săcueni-Diosig, cum propuneau PDL-iştii, ar fi o iluzie, dar şi o imposibilitate tehnică şi financiară.
"Înainte de a se amplasa un aeroport, trebuie făcute studii meteo, climatologice, hidrologice, geologice şi de circulaţie pe cel puţin trei ani consecutiv. În zona Săcueni, din octombrie până în martie, ceaţa se ridică abia la orele 11-12, terenurile se îmbibă cu apa din precipitaţii şi nu se cunoaşte direcţia şi viteza vântului. În plus, reglementările internaţionale nu permit ca manevrele de decolare-aterizare să se facă pe teritoriile a două state, fie ele membre UE şi NATO. Or, frontiera e la mai puţin de 30 de kilometri, sub raza de manevră a unui avion la decolare-aterizare.
Apoi, trebuie reţele de comunicaţii speciale, electrice, de apă şi canalizare, plus racorduri la căile de transport rutier spre oraş în condiţii de autostradă". Farkas a adăugat că deşi politicienii au lansat varianta unui cost de 100 milioane euro, ar fi necesare de fapt minim 300 milioane euro.
ÎN PICAJ
"Piloţi" nevrednici
Aeroportul Oradea a fost înfiinţat în 1932 şi modernizat în 1967, când s-a dat în folosinţă aerogara şi pista de 1.800 metri. Până în 1989, era cel mai performant din ţară după cele din Bucureşti şi Constanţa. După 1990, singura investiţie a fost modernizarea balizajului luminos al pistei, dar de mântuială şi la costuri exorbitante. În ‘97-‘98, când la conducerea CJ se aflau Mihai Bar, Ştefan Seremi şi Petre Ştefan, s-au risipit 37 miliarde de lei pentru aşa-zisa refacere a doar 600 metri din pistă, sumă cu care se putea construi o pistă nouă.
Investitorii din SUA, Germania, Anglia şi Italia care erau interesaţi să modernizeze aeroportul au fost trimişi la plimbare. Congresul SUA plătise cu 450.000 dolari un studiu de prefezabilitate, dar acesta nu a mai fost aplicat, deşi prevedea prelungirea pistei la 2.500 metri, construirea unei aerogări şi a unei noi piste, de 3.500 metri, paralele cu cea existentă, spre fostul tancodrom.