.JPG)
Oradea ar putea ajunge în top 10 cele mai dezvoltate oraşe din Europa Centrală până în anul 2050, susțin reprezentanții mediului de afaceri local.
Surpriza microîntreprinderilor
Asociaţia Firmelor Bihorene a făcut o analiză, în baza datelor oficiale, care a dat rezultate surprinzătoare cu privire la structura economiei locale bihorene.
"Cei mai mari angajatori din economia bihoreană sunt microîntreprinderile, urmate de companiile mici şi mijlocii, care au depăşit, ca număr de angajaţi, marile companii", a declarat preşedintele AFB Bihor, Octavian Dan (foto jos), joi, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul asociației din Cetatea Oradea.
Concret, la nivelul anului 2023, microîntreprinderile orădene (adică firme cu până la 9 angajaţi şi o cifră de afaceri de până la 2 milioane euro pe an) aveau, conform evidenţelor AFB, 35.543 de angajaţi, depăşind cu aproape 10.800 de angajaţi marile întreprinderi.
"Companiile mari au pierdut cam 5.000 de angajaţi între anii 2018-2023, numărul lor ajungând anul trecut undeva la 24.700 de salariaţi. Marile companii se află într-un proces de restructurare", a spus Octavian Dan.
Conform evidenţelor AFB, angajaţii disponibilizaţi de marile firme au fost ulterior preluaţi de microîntreprinderi, rata șomajului păstrându-se astfel la un nivel redus în Bihor.
Firmă mică, profit mare
Conform evidenţelor, micile companii se dovedesc nu doar cel mai mare angajator, dar şi cel mai profitabil.
„Cele mai profitabile sunt microîntreprinderile, cu o rată de profit de 12,4%, în timp ce marile întreprinderi au o avut rată de profit de doar 1,9%, în anul 2023”, a arătat Octavian.
Potrivit preşedintelui AFB, afacerile mici au fost și cele mai vulnerabile la crizele declanşate în ultimul deceniu de circumstanţele economice, sanitare sau fiscale.
Spre exemplu, în ultimul an, modificările fiscale au diminuat rata de profit a microîntreprinderilor bihorene de la 16,1%, în 2022, la 12,4%, în 2023.
"Cea mai profitabilă categorie de companii, şi cu numărul cel mai mare de angajaţi, este şi cea mai vulnerabilă şi nu beneficiază de măsuri de sprijin", a concluzionat Octavian Dan.
Bihorul este după Cluj şi Satu Mare
În plus, AFB a mai comparat profitabilitatea companiilor bihorene cu cea a firmelor similare din judeţele vecine.
"Prin comparaţie, firmele din judeţele Cluj, Satu Mare şi Maramureş au o rată de profit peste a celor din Bihor", a declarat Octavian Dan.
Conform acestuia, legenda bunăstării generate de economia bihoreană este infirmată de realitate.
"Ca să ajungem la capitole referitoare la nivelul salariilor, la bunăstare şi la productivitate, în topul primelor 10 oraşe din Europa Centrală este nevoie de dezvoltarea economiei prin mecanisme de stimulare. Acest lucru este, însă, posibil dacă ne stabilim ca țintă anul 2050", a mai declarat preşedintele AFB Bihor.
Discuţii între firme şi Consiliul Local Oradea
Pentru început, reprezentanţii AFB şi-au propus să iniţieze dialoguri pe teme economice cu reprezentanţii administraţiei locale orădene, având în vedere că municipiul este încă motorul economic al judeţului.
"Vom genera o dezbatere cu noul Consiliu Local Oradea, în încercarea de a genera documente, strategii şi regulamente care să includă măsuri de stimulare a economiei locale", a arătat Octavian Dan.
Concert, AFB va propune Consiliului Local Oradea adoptarea unui regulament privind acordarea de facilităţi locale care să aibă ca indicator principal creşterea productivităţii muncii, creşterea profitabilităţii şi a bugetului de salarii al companiilor şi mai puţin crearea de locuri de muncă.
"Acest ultim indicator ar trebui abandonat. Creştea numărului de locuri de muncă înseamnă astăzi import de muncitori din Nepal, Bangladesh şi Africa de Nord, în timp ce noi ar trebui să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii şi a salariilor", a spus Octavian Dan.
Măsuri pentru stimularea economiei
Printre altele, patronatele bihorene vor să ceară municipalităţii finanţarea unui program de micro-granturi pentru firmele orădene, în valoare de până la 5.000 de euro, din care acestea să îşi poată cumpăra dotări, plăti avansuri ori angaja consultanţă la intrarea pe alte pieţe.
În plus, companiile ar trebui să poată apela la un fond de garantare care să le sprijine la achiziţia de aparatură în rate ori atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare.
Reprezentanţii asociaţiilor îşi mai doresc măsuri locale de stimulare a lanţului scurt de aprovizionare, care să cuprindă cât mai puţini intermediari între producător şi cumpărător, sprijinind astfel economia locală.
O altă măsură propusă de AFB Bihor se mai referă la crearea de către municipalitate de birouri de afaceri în România, Ungaria şi Europa Centrală, în zone în care firmele orădene vor să vândă.
Măsura vizează stimularea financiară a unor de firme de consultanţă dispuse care să caute parteneri în ţară şi străinătate pentru firmele orădene, după modelul deja folosit cu succes de autorităţile din Ungaria, şi nu neapărat înfiinţarea de birouri de afaceri în pieţele ţintă.
Discuţiile dintre reprezentanţii AFB Bihor şi cei ai Consiliului Local Oradea urmează să se desfăşoare în perioada următoare, iar calendarul întâlnirilor va fi făcut public.
În momentul de faţă reprezentanţii asociaţiei analizează măsuri similare, de stimulare a mediului economic, pe care să le propună şi Consiliului Judeţean Bihor.
Înfiinţată în anul 2011, AFB Bihor reuneşte astăzi circa 200 de firme bihorene cu circa 8.300 de angajaţi.