Lumea se bucură degeaba când vede că marii tâlhari ai patriei sunt duşi cu cătuşe la bulău. După câţiva ani se vor întoarce să-şi pape liniştiţi averile. În plus, lasă în urmă un sistem administrativ complet viciat, cuib pentru toate neamurile, amantele şi profitorii de partid. Mare parte s-au aciuat prin aşa numitele agenţii, cele mai inutile, bugetofage şi toxice instituţii postrevoluţionare.
Mai ţineţi minte prin ce s-a remarcat Agenţia Naţională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare? Prin posibilitatea de a fi o sculă politică împotriva celor din alte partide, cazul Mircea Matei împotriva CET Oradea fiind de manual.
Cu ajutorul DNA am aflat că există şi o Agenţie Naţională de Restituire a Proprietăţilor. Încă nici nu s-a pătruns bine în culisele acestei structuri menite să dea de lucru curviştinelor de partid şi deja s-a constatat o pagubă de un miliard de euro. Eu înţeleg frustrările numitului George Băeşu, actualul şef: e chiar naşpa ca alţii să fure şi el să lucreze.
Ce nu înţeleg este cum de slujbaşii săi, cu spectrul cătuşelor la încheieturi, se ţin de glumiţe mai proaste ca ei. În loc să atragă atenţia Primăriei Oradea că a făcut o eroare de dactilografiere în raportarea anuală, anerepiştii fac mişto în timpul orelor de program. Păi, dacă erau aşa porniţi să-şi facă meseria, poate azi clădirea Policlinicii Mari nu se autodemola în aşteptarea unei decizii pentru care ei sunt plătiţi cu salarii neruşinate.
Ce să mai spun de Agenţia Naţională a Resurselor Minerale? Taraţi de lene şi indiferenţă, agenţii n-au băgat de seamă că dacă dau autorizaţii de foraj la nimereală, Felixul rămâne fără apă termală.
Morala? Degeaba schimbăm clasa politică dacă nu radem de pe faţa pământului şi sinecuriştii de partid.