Deputatul UDMR Bihor Cseke Attila a anunţat joi că a votat împotriva unui proiect legislativ asumat de Guvern (OG 82/2012 privind introducerea cărţii electronice de identitate) care pe de o parte ar amâna distribuirea cardurilor de sănătate, iar pe de altă parte ar permite utilizarea de către persoane neautorizate, şi în scopuri nemedicale, a informaţiilor cu privire la sănătatea cetăţenilor.
Liber la şantaje
„Azi a ajuns în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor proiectul pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern, şi am constatat că cineva, nu se ştie cine, a adăugat la textul iniţial al acesteia o prevedere conform căreia pe viitoarele cărţi electronice de identitate vor fi trecute informaţiile din cardurile naţionale de sănătate. Odată distribuite cărţile electronice de identitate, de altfel, cardurile de sănătate vor fi retrase", a explicat, pentru BIHOREANUL, deputatul Cseke Attila.
Ca toţi colegii săi de partid, parlamentarul bihorean s-a opus proiectului Guvernului, în care vede un dublu pericol. „Cardurile de sănătate sunt reglementate prin Legea sănătăţii din 2007, dar nu s-a făcut nimic pentru ca ele să existe şi să fie folosite decât din 2010 (n.r. - când Cseke a ajuns la conducerea Ministerului Sănătăţii). Acum, de la Minister, înţeleg că o mare parte a cardurilor au fost deja tipărite şi că se pregăteşte distribuirea lor, dar în paralel, iată, se discută că informaţiile de pe aceste carduri să fie transferate pe cărţile electronice de identitate şi apoi cardurile să fie retrase după ce cărţile electronice de identitate vor fi distribuite", a spus deputatul UDMR.
„Eu mă tem în primul rând că se va amâna distribuirea cardurilor de sănătate, ceea ce va permite continuarea neregulilor din sistemul sanitar (n.r. - de exemplu prescripţia şi eliberarea de medicamente pentru persoane decedate ori sănătoase), dar mă tem şi că va exista tentaţia folosirii datelor despre sănătatea oamenilor de către poliţişti, în scopuri nemedicale. Vă închipuiţi ce tentaţie va fi să „scape" informaţii despre un politician, un om de afaceri, un sportiv sau un artist, că suferă de nu ştiu ce boală...", a mai explicat Cseke.
România, codaşă şi săracă
"Consider foarte îngrijorătoare îmbinarea celor două sisteme total diferite, unul de identificare a cetăţenilor şi celălalt de certificare a stării de sănătate, întrucât datele privind sănătatea unei persoane sunt confidențiale în cadrul unui sistem strict profesional, cel medical, și ele trebuie să rămână în interiorul sistemului de sănătate. Pot fi lezate la modul serios drepturi fundamentale ale persoanei dacă acordăm posibilitatea oricărui factor extern să poată obține informații referitoare la datele de sănătate ale unei persoane", concluzionează fostul ministru al Sănătăţii.
De altfel, Cseke a declarat pentru BIHOREANUL că şi traseul legislativ al proiectului a fost unul deloc corect: „Proiectul a ajuns miercuri la comisii (n.r - comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor), iar joi în plen. Pentru că reprezentantul Guvernului n-a ştiut să răspundă la întrebări, proiectul a fost trimis din nou la comisii, dar pentru că poate s-a dat un telefon important de undeva a fost repus în dezbaterea plenului, iar aici a fost votat într-o veselie de majoritatea parlamentară (n.r - deputaţii USL)", a povestit Cseke.
În prezent, România este singura ţară din UE ai cărei cetăţeni nu au card de sănătate, iar sistemul sanitar românesc este cel care permite cele mai multe fraude, tocmai din cauza neinformatizării sale.