Liderul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, a i-a cerut vineri primarului Ilie Bolojan, în cadrul unei ceremonii de acordare a titlului "Drept între popoare" organizate la Primărie, ca strada Sucevei să redevină strada Deportaţilor.
"Vizitam destul de des Oradea înainte de ’89 şi ţin minte că, în această zonă, nu departe, am văzut strada Deportaţilor. Pe vremea aceea nu ştiam prea multe, deoarece acest subiect a fost tabu în timpul regimului comunist. Acum, revenint la Oradea, tot caut această stradă, dar nu mai există. Am înţeles că se cheamă strada Sucevei", a spus Vainer.
Preşedintelui FCER consideră revenirea la denumirea iniţială a străzii drept o minimă măsură reparatorie faţă de suferinţele evreilor orădeni din timpul celui de al doilea război mondial.
"Nu ar fi nedrept ca această denumire să apară mai departe, în memoria zecilor de mii de evrei care au fost deportaţi din oradea şi din care s-au întors, după statisticile oficiale, în medie, cam 10%", a declarat Vainer.
Primarul Ilie Bolojan a evitat să dea un răspuns pe loc acestei solicitări, dar a declarat pentru BIHOREANUL că Primăria o va lua în considerare. "Vom lua în calcul această propunere, pentru că şi eu consider că evenimente care au marcat istoria oraşului nostru într-o formă de neacceptat, cum au fost deportările, trebuie să fie marcate astfel încât să rămână în memoria colectivă", a spus edilul.
Primarul a spus că municipalitatea va analiza în prealabil costurile acestei decizii, pentru că redenumirea unei străzi implică obligaţia iniţiatorului hotărârii de a suporta costurile cu înlocuirea documentelor locuitorilor acesteia.
Măsura ar fi justificată de faptul că arealul delimitat de străzile Avram Iancu, Traian Moşoiu, Piaţa Cetăţii şi Sucevei a constituit în anul 1944 principalul ghetou orădean. Autorităţile maghiare au adunat aici peste 27.000 de persoane în vederea deportării în lagărele de concentrare.