„Aici nu avem carne. Alături nu au pâine”. Bancul amar al anilor ’80, readus în atenție de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, descrie mai fidel decât multe discursuri oficiale traiul de zi cu zi din ultimii ani ai regimului Ceaușescu.
CNSAS a publicat, marți, o notă secretă întocmită în mai 1989 de Securitatea din Bihor, document care le poate reaminti nostalgicilor după „Epoca de aur” cât de cenușii erau, în realitate, vitrinele magazinelor și cât de greu ajungeau alimentele de bază pe mesele oamenilor.
În postarea care însoțește documentul, CNSAS evocă celebra plasă PPC - „poate pică ceva” -, nelipsită din mâna românului plecat la cumpărături. În acele vremuri, oamenii nu știau ce vor găsi în magazine, dacă vor găsi ceva sau cât timp vor trebui să stea la coadă, pentru cumpărături care astăzi sunt banalități.
„Produsele erau aproape inexistente în comerţul socialist”, amintește instituția care gestionează arhivele fostei poliții politice, iar cumpărătorii luau aproape orice „se dădea”, de teamă că a doua zi rafturile vor fi din nou goale. Nu de puține ori, după ore de așteptare și drumuri de la o Alimentara la alta, se întorceau acasă cu plasa goală.
Așa arătau rafturile unui magazin alimentar în anii 80: borcane de murături, câteva feluri de consrve, eventual... creveți vietnamezi (foto: Adevărul.ro)
Lipsurile nu erau nici întâmplătoare, nici necunoscute autorităților. În anii ’80, regimul comunist a impus o austeritate severă pentru a grăbi plata datoriei externe, reducând consumul intern și menținând exporturile, inclusiv de produse agroalimentare. Raționalizarea alimentelor, a energiei și a combustibilului era prezentată drept disciplină economică, iar propaganda vorbea despre „alimentație științifică”.
În fapt, populația suporta frigul din apartamente, penele de curent, benzina distribuită cu restricții și aprovizionarea tot mai precară cu carne, lapte, ouă, zahăr sau ulei.
Nota Securității arată că, în Bihor, laptele se realiza la numai 38% din sarcina planificată, ouăle acopereau aproximativ 30% din necesar, iar stocurile de ulei și zahăr erau aproape epuizate. Preparatele din carne erau puține, de slabă calitate și distribuite inegal, uneori cu oase folosite în locul legumelor deficitare. Până și creșele și grădinițele primeau lapte după cantitatea existentă în rețea, nu după numărul copiilor care trebuiau hrăniți.
Coadă la magazinul de lactate, „se băga” brânză (Foto: Andrei Pandele)
Deși Securitatea și organele de partid cunoșteau în detaliu situația, documentele epocii arată mai degrabă preocuparea pentru consemnarea nemulțumirilor decât capacitatea de a elimina cauzele lor. Concluzia notei era limpede: lipsurile provocaseră „nemulțumiri în rândul populației și unele stări de spirit negative”. Doar că responsabilii politici, cu Ceaușescu în frunte, erau insensibili la această stare de fapt.
BIHOREANUL reproduce mai jos, integral, documentul Securității din 26 mai 1989:
Nr. S/ 07882 din 26.05.1989 - SECRET
N O T Ă
cu privire la unele neajunsuri în aprovizionarea populației cu produse agroalimentare.
1. Lapte și produse lactate
Materia primă se realizează la nivel de 38% față de sarcina planificată pe județ. Pe primele 20 zile ale lunii mai, în conformitate cu drepturile de consum ale populației, s-au livrat zilnic în medie 58.000 litri lapte în zilele lucrătoare, precum și produse proaspete stabilite prin Programul Județean de Aprovizionare.
Lipsesc produsele complementare: băuturi răcoritoare pe bază de zer și zară; batoane din miere artificială; brânză de vaci cu adaosuri; lapte praf cu must de malț. Aceste produse complementare nu se realizează la nivelul sarcinilor stabilite, motivându-se lipsa repartițiilor de zahăr și a materiilor prime ce intră în componența produselor.
Lipsesc de asemenea, produse ca: brânză telemea, brânză de burduf, smântână, cașcaval, brânză de vaci în cantități care să satisfacă cerințele, iar laptele distribuit nu acoperă în toate cazurile necesarul.
Aprovizionarea unor creșe și grădinițe prin rețeaua unităților comerciale „Alimentara” se face în raport de cantitatea de lapte primită și nu de numărul de copii existent.
2. Preparate din carne
Gama sortimentală este restrânsă și nedistribuită uniform cantitativ, predominând produse cu rentabilitate ca: salam de porc „Mistreț”, cârnați „Ignat”, slănină afumată, cremvurști, oase garf.
Materia primă folosită la fabricarea preparatelor din carne este provenită în procent de 60-70% din tăieri din necesități și 25-50% carne cu valoare nutritivă redusă.
Întrucât nu se dispune de făină de soia, polifosfat de sodiu și ulei, precum și de unele condimente ca: cimbru, chimion, maioran, precum și de cantitățile sporite de grăsimi introduse, calitatea acestor produse este afectată.
De asemenea, din lipsă de membrane adecvate, aspectul comercial lasă de dorit (se folosesc bășicile și membranele de ovine și cabaline).
Au fost situații în care unele legume deficitare folosite în preparatele culinare preambalate, au fost înlocuite cu oase.
Pentru vizitele „inopinate” ale dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, magazinele alimentare își schimbau brusc decorul și erau, ca prin minune, bine aprovizionate (foto: Digi24.ro)
În conformitate cu repartițiile emise de ICRA Bihor, I.C.S.L.F. Bihor primește de la I.I.Cărnii Bihor, preparate culinare ambalate în pungi de 1-2 kg. Motivînd-se lipsa de pungi sînt cazuri cînd unii șefi de unități comerciale, ridică carnea în vrac și în cote mult mai mari decît cele repartizate. Acest lucru se face în dauna cotelor repartizate altor unități comerciale.
Termenul de garanție al preparatelor din carne este între 3 și 7 zile. Datorită calității necorespunzătoare a unora din ele, sînt refuzate de cumpărători, depreciindu-se.
În rețeaua comercială nu se găsesc conserve de carne, mixte de legume (mazăre, fasole), compoturi. Unitățile furnizoare, IPILF "Arovit" și "Avîntul" au livrat în devans la ICRA Bihor, cantități peste nivelul contractului, iar în prezent aceste unități pentru a-și echilibra situația livrărilor în luna mai nu au mai furnizat aceste conserve la nivelul contractului.
3. Uleiul
Datorită stocurilor reduse de ulei, Centrala Uleiului București a emis cote care sînt sub cantitățile contractate de beneficiari. Unele din acestea nu pot fi respectate de către Intreprinderea de Ulei Oradea. Pînă în ziua de 24 mai a.c., cota către ICRA Bihor de 208 tone, a fost realizată la nivel de 125 tone, din care la Beiuș - 2,4 tone; Salonta - 12,1 tone; Aleșd - 1,3 tone, iar la Marghita și Vașcău nu s-a livrat nici o cantitate.
La U.J.C.C. Bihor cota prevăzută de 170 tone a fost onorată la nivelul de 70 tone. Vor rămîne mult sub cotele stabilite beneficiarii din județele Alba, Arad, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Maramureș, Sălaj.
Întreprinderea de Ulei Oradea, pentru luna iunie a.c., nu mai dispune de ulei în stoc, rafinăria unității fiind programată pentru remont.
4. Zahărul
I.I.S. Zahăr Oradea, în luna mai a.c. va termina stocul de zahăr pentru fondul pieței, rămînînd numai în rezerva de stat, cantitatea de 7000 tone. Această unitate aprovizionează cu zahăr beneficiari din 5 județe, necesarul de livrări pe lună fiind de 3000 tone.
5. Legumele și fructele
Ca urmare a aprovizionării unităților comerciale din rețeaua ICSLF cu legume și zarzavaturi (ceapă verde, spanac, ridichi, salată verde), în cantități zilnice mult mai mari decît cele vîndute către populație, unele dintre acestea rămîn în unități, depreciindu-se.
6. Ouă
Cantitățile de ouă puse în vînzare prin rețeaua comercială a ICS "Alimentara" și ICSLF, reprezintă aproximativ 30% din necesarul populației. Singurele unități comerciale care sînt aprovizionate în prezent cu cantități mai mari de ouă sînt cele din sistemul AGROCOOP, în cantități care nu satisfac pe deplin cerințele populației.
În rețeaua cooperației de consum, în luna mai 1989 s-au înregistrat unele neajunsuri în repartiția mărfurilor din partea Direcției Comerciale a județului Bihor, în sensul că repartițiile stabilite, s-au primit după 15 mai a.c., situație care a produs dereglări în aprovizionare, în special la distribuirea făinei din grîu și a făinei de mălai.
S-au înregistrat restanțe la distribuirea uleiului, iar cotele alocate au fost diminuate.
Deși se primesc repartițiile pentru drojdie, acestea sînt mici față de necesar.
Nu se respectă prevederile contractului cu ITA Bihor, privind necesarul de mijloace de transport, ceea ce produce întîrzieri în aprovizionare.
În depozite și în rețeaua comercială nu mai există conserve de legume, de fructe sau mixte.
Repartițiile pentru preparate din carne pentru centrele muncitorești din județ nu sînt onorate decît în proporție de 70-75%.
Se trimit unităților comerciale din mediul rural, unele produse nesolicitate datorită prețului ridicat (exemplu țigări "Golf").
Aceste neajunsuri au creat nemulțumiri în rîndul populației și unele stări de spirit negative.
Ilustrație a vremii dintr-un magazin cu „produse” din carne (foto: Manager.ro)