Primarii şi secretarii de consilii locale din Bihor au fost instruiţi, joi, la Prefectură, în prezenţa directorului pe Regiunea Nord-Vest a Autorităţii Electorale Permanente, Oana Tuluc, cu privire la atribuţiile pe care le vor avea în organizarea alegerilor europarlamentare ce se vor desfăşura, în toate statele UE, pe 25 mai.
"Reprezentanţii administraţiilor locale au mai multe atribuţii decât până acum în organizarea scrutinului", a precizat, înaintea şedinţei de instructaj, într-o conferinţă de presă, prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop. Acesta a spus că primăriile vor fi responsabile nu doar de actualizarea listelor electorale, ci şi de emiterea acestor tabele ce conţin numele cetăţenilor majori cu drept de vot, pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.
În ce priveşte calendarul pregătirilor organizatorice, tehnice, deja a fost constituită la nivelul judeţului comisia de organizare a alegerilor europarlamentare, iar până la 26 martie preşedintele Tribunalului Judeţean va trage la sorţi trei magistraţi care vor completa Biroul Electoral Judeţean (în care mai sunt reprezentate, ca de obicei, partidele parlamentare), acesta urmând să funcţioneze, tot ca de obicei, în clădirea Prefecturii.
Tot până la 26 martie, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România vor putea cere primăriilor înscrierea lor în listele electorale, urmând să-şi poată exercita dreptul de vot în baza listelor electorale speciale.
O altă noutate este că, începând de la scrutinul europarlamentar, nu Prefectura va delimita zonele acoperite de fiecare secţie de votare, ci acestea vor fi propuse de primării şi aprobate de Autoritatea Electorală Permanentă.
În ce o priveşte, reprezentanta AEP, Oana Tuluc, a subliniat că primarii vor avea datoria de a gestiona registrele şi listele electorale, precizând că, la fel ca până acum, pe aceste liste vor figura şi cetăţenii care au domiciliul în România, dar se află în străinătate. Altfel spus, ca de obicei, toată lumea se va întreba din nou de ce se tipăresc buletine de vot pentru cetăţeni despre care se ştie aproape 100% sigur că nu vor vota în comunele sau oraşele unde figurează ca alegători.
La scrutinul europarlamentar va putea vota orice cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar dacă nu se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă va putea să-şi exercite dreptul la vot în orice secţie de votare din ţară, având în vedere că va exista un singur buletin de vot, iar teritoriul României formează o singură circumscripţie electorală.