Cu 19 voturi "pentru", ale reprezentanţilor PNL, UDMR şi PSD, şi cu cinci "contra", ale reprezentanţilor PDL, Consiliul Local a decis, vineri, ca viitoarea termocentrală a Oradiei să fie una pe bază de gaz, care va produce energie termică şi electricitate.

PPDD şi "achis"-ul

Decizia de aprobare a studiului de fezabilitate actualizat pentru proiectul "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană pentru perioada 2013-2028" a fost luată fără niciun fel de controverse, singura pată de culoare fiind o intervenţie a şefului organizaţiei municipale a Partidului Popular Dan Diaconescu, Călin Miron, care a vrut să se adreseze consilierilor cu o întrebare pe care, însă, din cauza emoţiilor sau a faptului că nu stăpâneşte domeniul, n-a reuşit s-o formuleze coerent.

După ce preşedintele de şedinţă, Ioan Cupşe, i-a permis să ia cuvântul, Miron a spus că "Aş dori să aduc aminte strategia Comunităţii Europene şi aş dori să ştiu dacă conducerea Primăriei cunoaşte "achisul" (n.r. - "aquis"-ul, pronunţat "achiul") comunitar, potrivit căruia 30% din energia termică trebuie să fie produsă din surse regenerabile".

Cel care i-a furnizat lămuririle a fost şeful Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, Marcel Boloş, care a explicat, pe de o parte, că ţările europene au recomandarea să producă minim 30% din energie cu surse regenerabile, fără ca această recomandare să se refere la vreun CET din orice oraş, ci la întreaga ţară, iar pe de altă parte că prin Tratatul de aderare la UE România s-a obligat, de fapt, să reducă emisiile poluante în atmosferă, tocmai acesta fiind şi obiectivul proiectului de modernizare a CET Oradea, care - dacă nu va respecta normele de mediu europene - va fi închis în decembrie 2013.

PDL contra, fără explicaţii

Imediat după introducerea făcută de reprezentantul PPDD şi explicaţiile şefului DMPFI, şeful grupului de consilieri locali ai PDL, Dorin Corcheş, a luat cuvântul pentru a anunţa că se opune proiectului de construire a unei termocentrale pe gaz, chiar dacă în 2009 aceiaşi consilieri democrat-liberali au votat în unanimitate master-planul care a stat la baza studiului de fezabilitate privind CET-ul pe gaz.

"Pe noi această actualizare a studiului de fezabilitate nu ne-a convins că ar fi un proiect bun pentru orădeni din raţiuni economice, drept pentru care grupul PDL va vota împotrivă", a spus Corcheş, fără a da explicaţii sau a face, măcar indirect, trimitere la o alternativă, dar şi fără a lămuri de ce colegii săi s-au răzgândit.

Grupul pe cărbune, în conservare

În discuţii au intervenit şi doi consilieri ai UDMR, Huszar Istvan şi Pasztor Sandor, primul dorind să afle "pentru a nu depinde exclusiv de gaz, putem vedea dacă pe viitor cazanele pe apă fierbinte ar putea fi convertite pentru a funcţiona pe biomasă", iar cel de-al doilea dacă măcar o parte din actualul CET pe cărbune poate fi trecut în conservare pentru ca, tot pe viitor, să poată fi folosite în caz de necesitate.

Răspunsul l-a furnizat, şi de această dată, şeful DMPFI, Marcel Boloş, care a explicat că din actualul CET va fi pus în conservare grupul energetic II (turbinele 4, 5 şi 6), construit mai devreme (în anii '70-'80) decât grupul I (realizat la mijlocul anilor '60).

Boloş a explicat, în legătură cu acest aspect, că municipalitatea va căuta să atragă fonduri şi pentru achiziţia unor instalaţii care să permită funcţionarea pe cărbune, precum şi majorarea aportului de geotermalism în asigurarea necesarului energetic al oraşului, amintind că municipalitatea a depus încă din 2010 la Ministerul Economiei un proiect pentru 11,5 milioane de euro pentru creşterea exploatărilor geotermale în Nufărul.

Mai multe despre varianta aleasă de municipalitate, în articolul "Gazul, soluţia finală pentru CET"