Închiderea şcolilor, introducerea muncii de la domiciliu, limitarea programului magazinelor la ora 21 şi interzicerea circulaţiei pe timpul nopţii poate că au limitat răspândirea Covid-19, dar sigur au îmbolnăvit economia.
"Vânzările sunt la un sfert faţă de anul trecut. Oamenii închişi în case nu se văd cu colegii, nu ies cu prietenii şi nu călătoresc, aşa că nu îşi cumpără lucruri noi, că n-au cui le arăta", explică o comerciantă din Piaţa Rogerius. Iar piaţa are întotdeauna dreptate...
Ca niciodată!
Pandemia a virusat economia judeţului, atacându-i plămânii: turismul şi industria uşoară. Primele simptome, apărute în primăvară, s-au agravat, provocând în lanţ reducerea consumului, diminuarea transporturilor şi creşterea şomajului.
"Ca niciodată, săptămâna trecută am închis toate hotelurile din Băile Felix. Funcţionează doar Hotelul Termal, cu 40 de turişti, şi Ştrandul Apollo cu 80 de clienţi pe zi", spune directorul SCT Felix, Florian Serac (foto). Criza a închis, în duminica alegerilor parlamentare, inclusiv hotelul Lotus Therm, singurul de 5 stele.
Cei 940 de angajaţi din staţiune sunt în concediu fără salariu, şomaj tehnic sau în programul redus de muncă de tip Kurzarbeit, şi nici măcar conducerea nu face excepţie. "Voi lua 5 zile de concediu fără salariu, iar apoi voi lucra cu program redus", spune Serac.
Directorul speră într-o relaxare a restricţiilor care să le redea turiştilor pofta de vacanţă. "Vom lucra după 23 decembrie cu hotelurile Lotus Therm, Internaţional şi Termal, dar oamenii sunt speriaţi, aşteaptă să vadă ce se întâmplă".
Să vină sărbătorile!
Situaţia e aceeaşi în toată staţiunea. Complexul President funcţionează cu un hotel din patru, iar aquapark-ul a fost închis după minivacanţa de 1 Decembrie şi băgat în revizie. "Criza din 2009 a fost nimic faţă de ce este acum. Pentru prima dată am trimis angajaţii în reducere de activitate", spune directorul complexului, Dumitru Fechete (foto).
După ce vânzările pe luna noiembrie au reprezentat doar 40% faţă de cele din aceeaşi lună a anului trecut, hotelierii speră la o relansare de Crăciun. "Interes există. Avem rezervări pentru 50% din capacitate. Totul depinde de restricţiile care vor fi impuse", zice directorul.
Hotelierii pregătesc un Crăciun "cu distanţare", în care să le ofere turiştilor o masă tradiţională în aer liber şi un Revelion cu focuri de artificii pe care să le poară urmări de pe balcoane sau din piscine. "De această perioadă depinde dacă închidem anul cu un mic profit", spune Fechete.
Nici jumătate faţă de 2019!
În Crăciun şi Revelion îşi pun speranţa şi operatorii turistici din Oradea. "Până în noiembrie am atras 40% din numărul vizitatorilor de anul trecut. Sperăm ca anul acesta să atragem măcar jumătate din cei 236.693 pe care i-am avut, dar e foarte greu", spune city-managerul Mihai Jurca (foto).
Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune a cerut Guvernului relaxarea restricţiilor astfel încât hotelurile din Oradea să îşi poată deschide piscinele şi SPA-urile măcar pentru oaspeţi, pentru a-şi mai creşte atractivitatea. "Multe hoteluri din oraş fac parte dintr-o reţea globală. Managerii nu înţeleg de ce în Ungaria sau în alte ţări funcţionarea acestora este permisă, cu respectarea unor reguli, iar la noi deloc", zice Jurca. Deocamdată n-a primit răspuns...
Transporturi pe butuci
Reducerea mişcării populaţiei a dat şi transportatorilor o lovitură grea. "Turişti n-avem, oamenii stau în casă, localurile se închid la ora 21. Avem cam 30% din comenzile de anul trecut. Cine făcea 300 lei pe zi, acum abia face 100", spune şeful Camerei Taximetriştilor, Bihor, Iosif Rad. Tot al patrulea taximetrist s-a lăsat de meserie. "Unde au fost doi şoferi pe o maşină a rămas unul singur. Oricum, noaptea nu e de lucru".
La fel, OTL şi-a redus activitatea cu 70%. "Deşi ne-am luat toate măsurile de precauţie, oamenii, speriaţi de infectare, evită transportul în comun", spune directorul Viorel Pop (foto). Numărul călătoriilor cu tramvaiul a scăzut de la 45.000/zi la 10.000, iar al celor cu autobuzul de la 20.000 la 8.000. Pentru a nu lucra în mare pierdere, OTL a redus de la 45 la 36 numărul tramvaielor scoase pe trasee şi de la 80 la 65 pe cel al autobuzelor. "Scăderea parcului rulant e sub cea a numărului de călători, pentru a evita aglomeraţia", explică directorul. Chiar şi aşa încasările societăţii s-au redus cu circa 300.000 euro/lună şi conducerea nu prea crede că societatea va închide anul pe zero.
"Nici Sfântul Nicolae nu ne-a ajutat"
În situaţii delicate au ajuns şi alte firme. Conform cifrelor oficiale, vânzările de produse alimentare în hypermarket-uri, considerate locuri relativ sigure, s-au redus cu circa 30%. În cazul pieţelor, mai rău văzute, procentul e şi mai mare. "Cine vindea înainte cartofi, varză şi morcovi de 200 lei pe zi, acum nu vinde nici de 100. Oamenii cumpără strictul necesar", spune o vânzătoare din Piaţa Rogerius.
Produsele non-alimentare se vând şi mai greu. "Nici Sfântul Nicolae nu ne-a ajutat anul acesta. Dacă înainte de sărbători treceau pijamalele şi halatele de baie, acum abia dacă am dat un chilot de copil şi o pereche de şosete", zice o comerciantă. Vânzătorii de pantofi se pregătesc de faliment. "Sunt zile în care nu vând nimic", se plânge un bărbat.
Comercianţii nu cred în minuni de Crăciun. "Cei care lucrează afară, care au bani şi cumpără cadouri apropiaţilor, n-au mai venit acasă. Au ei problemele lor acolo", îşi dă cu părerea o comerciantă.
Piaţa muncii se mişcă
Vânzările de textile şi încălţăminte s-au prăbuşit în toată lumea. "Multe ţări au intrat în lockdown şi o mulţime de magazine au fost închise. Există stocuri imense", explică directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).
Industria uşoară din Bihor, profilată pe export, a primit o lovitură grea. "Mulţi producători s-au văzut cu contractele neonorate pe motiv de forţă majoră şi nu pot face nimic", spune Békési. Firme precum Modern Textile, Robeltex şi Sogema au redus programul de lucru pentru a nu-şi pierde oamenii, în vreme ce producători de pantofi ca Ara Shoes a dat afară 400 de oameni.
"Rata şomajului a crescut cu aproape un procent, la 2,6%", arată directorul AJOFM, care spune că se aştepta la o creştere mai mare, dar mulţi salariaţi, cu rate de plătit şi familii de întreţinut, n-au stat la mila statului. "Mulţi şi-au luat al doilea job cu jumătate de normă, casieri sau altceva, ori şi-au schimbat locurile de muncă".
Criză cu câştigători
Totuşi, criza are şi câştigători. "Multe firme pe creştere caută angajaţi", zice directorul AJOFM. Săptămâna trecută, în evidenţele AJOFM Bihor figurau 750 locuri de muncă disponibile, din care 646 în Oradea. "Nu mai avem peste 1.000 de joburi libere, ca înainte, dar construcţiile şi producţia industrială angajează în continuare. Angajatorii caută persoane fără calificare, pentru munci repetitive, dar nu putem vorbi de o criză a locurilor de muncă", explică Békési.
În căutare de personal sunt firme precum Valtryp (producător de volane), Parisot (industria mobilierului), fabricanţii de subansamble auto şi constructorii. "Valtryp ar angaja 200 de persoane şi mâine! Firma încearcă să atragă angajaţii disponibilizaţi de fabricile de pantofi din zona Valea lui Mihai, dar e foarte greu să îi convingă să facă naveta de la 82 de kilometri ca să intre la ora 7 la lucru", spune Békési.
Apăsarea ratelor şi nevoia asigurării traiului zilnic îi va determina însă, până la urmă, pe o parte dintre ei să accepte şi joburi incomode sau la distanţă. Nu de alta, dar criza e doar la început.
CASĂ, DULCE CASĂ!
În loc de ţoale, electronice
Cel mai bun barometru al consumului sunt transporturile. "Volumul mărfurilor alimentare transportate a scăzut cu peste 35%. De sărbători se întrevede o creştere a consumului cu circa 7%, dar nu mai mult", spune Ionel Ghib, managerul firmei de transporturi Lancetti. Explicaţia e simplă. "În vremuri bune, oamenii ar fi ieşit la restaurant, ar fi călătorit, ar fi cheltuit... Aşa, închişi în casă, îşi vor cumpără alimente de bază", spune Ghib.
Potrivit acestuia, volumul de mărfuri ieşit de pe piaţa transporturilor prin scăderea consumului de alimente este compensat de creşterea cererii pentru produsele necesare locuinţei. "Mobila şi electronicele merg foarte bine. Volumul transportat a crescut foarte mult. Închişi în case, oamenii îşi schimbă instalaţiile, mobilierul, televizorul şi laptopul cu altele mai noi sau mai performante". Investiţii pe care până acum bihoreanul le-a amânat ca să îşi poată permite o haină la modă, o ieşire la restaurant, o vacanţă la mare...