Ideea e de bun-simț: cetățenii care bat străzile din oraș știu mai bine decât funcționarii care umplu birourile Primăriei unde ar fi nevoie de o bancă, o fântână arteziană sau un petic de verdeață.
Campaniile de bugetare participativă se bazează pe convenția că populația propune proiecte, iar municipalitatea le implementează. Doar că, în 7 ani, municipalitatea a reușit să ducă la bun sfârșit doar 30% dintre lucrările cerute de cetățeni. „Implementarea nu depinde întotdeauna de Primărie”, spune edilul Florin Birta.
Început bun, prăbușire rapidă...
Testat în premieră în anul 1989, în plină criză economică, în orașul Porto Alegre din Brazilia, procesul de bugetare participativă a fost gândit să implice populația în viața publică prin identificarea nevoilor comunității și stabilirea priorității acestora. În România, modelul a fost importat în 2013 de primarul din Cluj, Emil Boc, și implementat în Oradea în 2017 de Ilie Bolojan.
Primele două campanii de bugetare participativă, finalizate în 2018 și 2019, au adunat fiecare peste 21.000 de voturi, majoritatea online. După pauza făcută în 2020-2021, interesul orădenilor s-a prăbușit. Campania din 2022 abia dacă a atras 2.102 de voturi, iar următoarea doar 1.702. În 2024, orădenii au exprimat 2.478 de voturi, mai multe, dar oricum departe de recordurile inițiale.
Au renunțat!
Explicația este simplă: oamenii s-au săturat să mai aștepte implementarea proiectelor. Pe de o parte, propuneri votate în anii 2018-2019, cum ar fi reabilitarea clădirii Casei de Cultură a municipiului din cartierul Podgoria, amenajarea unui parc etnografic lângă Colegiul Național Onisifor Ghibu ori refacerea accesului pietonal la Grădina Zoologică au fost abandonate. Primăria a anunțat ulterior că nu se pot implementa: clădirea era prea distrusă, terenul de lângă liceu nu aparținea orașului, iar Zoo urmează să se mute, oricum, în pădurea Nojorid.
La fel, a fost abandonată amenajarea unei piste pentru biciclete între Orășelul Copiilor și Zoo. „Comisia de circulație s-a opus. În zona străzii Transilvaniei, bicicliștii trebuiau să împartă banda de circulație cu mașinile și era riscant”, explică directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș (foto).
Aceeași comisie a mai respins atât proiectul de amenajare a unei treceri pentru pietoni în fața Liceului Reformat Loránffy Zsuzsanna pe strada Aurel Lazăr, cât și ideea introducerii sensului unic pe o porțiune a străzii Adevărului, care e considerată prea îngustă.
„Să vedem dacă putem”
Până și proiectul vizând realizarea de picturi murale în nișele promenadei de pe malul stâng al Crișului Repede în dreptul clădirii Primăriei s-a blocat. Deși anul trecut a strâns peste 700 de voturi, aproape cât toate celelalte 17 proiecte câștigătoare la un loc, propunerea a fost respinsă în CMUAT.
Specialiștii au decis că ideea este prea stridentă pentru amplasament. „Voi avea o discuție cu arhitectul-șef al Oradiei, Radu Fortiș, să vedem dacă putem îmbunătăți proiectul astfel încât să poată primi avizele necesare”, spune primarul Florin Birta (foto).
Inițiatoarea proiectului, artista locală Roxana Netea, a fost îndemnată să propună alte picturi mai puțin colorate sau alt amplasament mai potrivit.
Blocate în proiect
Din totalul de 72 de proiecte propuse de orădeni în ultimii 7 ani, 50 de idei sunt și acum proiect. Cel mai bun exemplu este reabilitarea castelului de apă din strada Corneliu Coposu, propusă încă din 2018. „Lucrăm la un proiect de reabilitare a rețelelor în valoare de 183 milioane euro. Dacă vom câștiga finanțarea, castelul de apă va fi demolat, dacă nu, îl vom repune în funcțiune, ca să menținem presiunea apei în zona Rogerius”, explică directorul Companiei de Apă Oradea, Lucian Chindlea.
Exemplele pot continua. „Reabilitarea cimitirului evreiesc durează. Avem consultări cu Comunitatea Evreiască și urmează că comandăm o expertiză cu privire la stadiul de degradare a pietrelor funerare”, spune directorul APTOR, Alexandru Chira (foto).
Aparent simplă, până și ideea realizării unui monument care să arate că între anii 1464 -1667 la Oradea a fost „Meridianul zero” pe baza căruia s-au făcut hărțile vremii s-a blocat. „Propunerea realizării unui obelisc în Cetatea Oradea, înaintată de Clubul Lions Oradea, a trecut de Comisia Municipală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, dar nu a primit avizul Comisiei Regionale de Cultură. Inițiatorii vor trebui să facă altă propunere”, zice Chira.
Majoritatea propunerilor făcute de orădeni au nevoie de ani în șir pentru a deveni realitate. „Termenul rezonabil de implementare a unui proiect este de 2 ani. Prima dată se încheie o notă conceptuală cu ceea ce se cere, după aceea se face tema de proiectare, urmează achiziția studiului de fezabilitate, aprobarea acestuia în Consiliul Local și abia apoi se licitează execuția efectivă”, spune Sebastian Marchiș.
Proiectul se poate bloca la oricare dintre faze, iar implementarea se poate prelungi. Spre exemplu, proiectele votate în cadrul campaniei de anul trecut abia dacă au fost cuprinse în buget!
Prioritare, proiectele europene
Pe lângă tărăgănările impuse de birocrație, timpul de așteptare e prelungit și de modul în care Primăria își organizează munca. În condițiile în care anul acesta derulează proiecte majore cu cofinanțare europeană, de la construcția de pasaje subterane la magazinul Crișul și Gara CFR și până la modernizarea CET, montarea de cișmele și plantarea de copaci cerute de orădeni ajung, inevitabil, la capătul listei.
„Prioritatea sunt proiectele europene. Lucrările cu finanțare prin PNRR pe care nu le terminăm până în iunie 2026 vor trebui finalizate din bugetul local. Nu ne mai întâlnim cu banii ăștia! Și vorbim de 318 milioane de euro, nu de câteva sute de mii de lei”, explică Florin Birta.
Orașul își finanțează prin PNRR reabilitarea școlilor orădene, construcția Spitalului de boli infecțioase din strada Vlădeasa, reabilitarea Cetății, modernizarea sistemului de semaforizare, achiziția a 7 tramvaie moderne și multe altele.
„Vom finaliza mai multe proiecte”
Totuși, neagă că municipalitatea ignoră cererile orădenilor. „În primele campanii am preluat proiecte mari, a căror implementare a durat mulți ani. În ultimii ani, valoarea lor este mai mică, pentru a fi implementate mai repede. Anul acesta vom finaliza mai multe proiecte decât în trecut”, promite primarul de Oradea.
În 2022, municipalitatea a redus la 100.000 lei valoarea maximă a unui proiect de bugetare participativă și la 1,5 milioane lei bugetul total al unei campanii tocmai pentru a accelera ritmul de implementare. Spre exemplu, anul acesta ar urma să fie puse în operă: pista pentru biciclete care va lega strada Oneștilor de Parcul Nicolae Bălcescu, spațiul de recreere din zona străzilor Carpați - Demostene Botez, spațiul muzical cu pian din Parcul Libertății, mini pump-track-ul din Parcul Ghioceilor și montarea a 10 cișmele de băut apă în zonele aglomerate.
„Orădenii vor vedea că propunerile lor sunt implementate, iar gradul de participare la campania de bugetare participativă va crește”, crede Birta. Cu alte cuvine, mai bine mai târziu decât niciodată...
BUGETARE 0.6
Puteți face propuneri!
Municipalitatea a lansat săptămâna trecută cea de-a șasea ediție a campaniei de bugetare participativă. Până pe 29 iunie 2025, orădenii pot depune proiecte pe platforma https://activ.oradea.ro. Acestea vor fi verificate și validate de municipalitate până pe 13 iulie. Ulterior, între 14 iulie și 12 septembrie, proiectele vor putea fi votate online, iar din 15 până în 30 septembrie se va desfășura votul în cartiere.
Pentru a crește implicarea cetățenilor, de anul acesta se pot vota 3 proiecte, nu unul singur, și a scăzut limita de vârstă a participanților la campanie la doar 14 ani, cea mai mică din țară. Este cea de-a doua reducere a pragului, după ce în 2022 limita de vârstă a fost coborâtă de la 18 la 16 ani. Tot atunci, regulamentul campaniei a fost modificat astfel încât să poată depune și vota proiecte nu doar persoanele cu domiciliu în municipiu, ci și angajații firmelor din reședința de județ și elevii sau studenții care învață în Oradea.