Amânat de mai multe ori în ultimii ani, sistemul de garanţie-returnare, care îi va obliga pe români să plătească o garanţie pentru fiecare băutură cumpărată la flacon, sticlă sau doză metalică, intră în vigoare din 30 noiembrie.
Fiecare ambalaj îi va costa pe cumpărători 50 de bani, sumă pe care o vor recupera ulterior din orice magazin. Cel puţin teoretic...
Doar cu logo
Legiferat prin Hotărârea de Guvern 1.074/2021, sistemul de garanţie-returnare (SGR) este menit să stimuleze reciclarea deşeurilor de ambalaje şi să reducă gunoaiele din natură. Obligaţi să plătească pentru flacoanele, dozele de aluminiu sau sticlele în care se află băuturile dorite, românii ar trebui să devină mai atenţi şi cu locul unde ajung acestea, după golire.
În linii mari, regulile sistemului par clare: românii vor plăti o garanţie de 0,5 lei pentru fiecare ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, utilizat pentru ape minerale şi plate de orice fel, bere, cidru, mixuri alcoolice, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, vinuri şi spirtoase, şi care poartă marcajul SGR, un logo anume creat (foto). În sectorul HoReCa, garanţia va fi plătită doar dacă clientul vrea să plece cu ambalajul din local.
Producătorii de băuturi sunt obligaţi să pună logoul SGR pe toate ambalajele începând cu 30 noiembrie, dar este clar că acestea vor ajunge la rafturi în următoarele luni, în funcţie de stocurile pe care le au producătorii şi comercianţii.
Intacte şi curate
Cumpărătorii îşi vor recupera garanţia tot din magazine, definite în lege drept "puncte de returnare". Ambalajele vor putea fi returnate în orice magazin, nu doar în cel din care au fost cumpărate, şi fără să fie necesar bonul de achiziţie. Aşadar, pentru un PET cumpărat în Oradea, cetăţeanul ar putea să-şi ceară garanţia plătită într-un magazin din Săcueni ori chiar din Bucureşti, fără să existe vreo limită de timp între momentul achiziţiei şi cel al returnării.
Există, însă, nişte condiţii pentru recuperarea "investiţiei": ambalajul trebuie returnat gol şi intact, adică fără să fie presat (cum se întâmplă cu PET-urile aruncate în sacii pentru reciclabile) şi cu eticheta nealterată. Asta pentru că, atunci când returnează garanţia, comerciantul trebuie să poată identifica logo-ul SGR şi să scaneze codul de bare.
Această regulă înseamnă că cei care au mizat pe faptul că vor face bani adunând PET-uri din natură s-au înşelat: pe lângă că vor putea obţine garanţia doar pe ambalaje pentru care aceasta a fost plătită (adică nu şi pentru cele aruncate acum în păduri sau pe ape), nu vor fi eligibile ambalajele murdare sau strivite.
Bani sau voucher
În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi pe loc valoarea garanţiei plătite, legea permiţând comercianţilor să o ofere în numerar, prin transfer bancar sau prin voucher care poate fi utilizat în magazin, la achiziţia de alte produse.
Comercianţii au dreptul să decidă cum preiau ambalajele: manual sau cu ajutorul unor tonomate, pe care vor trebui să le cumpere din banii lor. De asemenea, tot ei sunt responsabili de depozitarea PET-urilor, sticlelor şi dozelor, până când sunt preluate de administratorul SGR. Acesta este firma RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA, o companie înfiinţată de Ministerul Mediului împreună cu asociaţiile reprezentative ale producătorilor de băuturi şi ale comercianţilor, şi unde CEO a fost numită irlandeza Gemma Webb.
Pentru magazinele cu o suprafaţă mai mică de 200 de metri pătraţi, legea permite depozitarea într-un spaţiu anume creat de primăria locală.
Fără răspunsuri
Până pe 28 februarie 2023, toţi comercianţii din România au fost obligaţi să se înregistreze în platforma anume creată de RetuRO, fiind pasibili de amenzi între 20.000 şi 40.000 lei de la Garda de Mediu, dacă nu au făcut-o.
Totuşi, compania nu ştie care e numărul total al comercianţilor care trebuiau să se înscrie şi nici nu are date despre firmele înregistrate din fiecare judeţ, comunicând doar că, la nivel naţional, peste 60.000 de comercianţi s-au înscris în platformă.
Comercianţii înregistraţi spun că au multe nelămuriri şi deocamdată puţine răspunsuri. "Dacă cineva vine cu 100 de sticle cumpărate din alt magazin, deci pentru care nu mi-a plătit mie garanţia, eu trebuie să-i dau banii, în total 50 lei, fără să ştiu când îi recuperez. Şi dacă am 10 asemenea clienţi într-o zi, sunt obligat să investesc în ambalajele lor?", spune proprietarul unui mic magazin din comuna Ineu.
Singurul lucru cert este că, în curând, românii vor descoperi că nu doar băuturile, ci şi ambalajele costă...