Una promite partidul în campanie, altceva face la putere. În programul de guvernare scrie că statul va cumpăra 3.000 de ambulanţe noi, pentru fiecare comună, dar după o jumătate de an se dovedeşte incapabil să asigure chiar şi înlocuirea a 800 de maşini mult prea vechi din dotarea Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Raed Arafat, îl acuză pe ministrul Sănătăţii, orădeanul Florian Bodog, că sabotează înnoirea parcului de ambulanţe, inventând pretexte pentru a anula o licitaţie deja lansată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar reprezentanţii SAJ şi SMURD Bihor se alătură semnalului său de alarmă: starea vehiculelor a ajuns la nivel critic, iar amânarea înlocuirii lor riscă să provoace pierderi de vieţi omeneşti.

Prudenţa lui Bodog

Înnoirea parcurilor de ambulanţe ale SAJ şi SMURD a ajuns motiv de dispută între popularul Raed Arafat şi ministrul Florian Bodog (foto) după ce acesta a declarat că se opune achiziţiei de maşini în baza protocolului încheiat între MS şi IGSU în aprilie 2016.

Bodog a făcut anunţul pe neaşteptate, acum două săptămâni, când se afla într-o vizită la Timişoara, iar Arafat într-o delegaţie în străinătate. Potrivit ministrului, protocolul dintre cele două instituţii pentru achiziţia de noi ambulanţe nu ar mai fi valabil, deoarece după semnarea lui s-a schimbat legea achiziţiilor publice, aşa că se impune anularea atât a înţelegerii, cât şi a licitaţiei lansate pe SEAP, fapt cerut în mod expres de ANAP (Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice) şi recomandat de o comisie a MS care ar fi găsit nereguli grave în procedură.

"Eu vreau să mă asigur că această achiziţie este conform legii", a spus Bodog, sugerând că licitaţia coordonată de Arafat ar fi suspectă, "cu dedicaţie".

"Vor muri oameni"

Surprins, Raed Arafat (foto) a reacţionat vehement, avertizând că blocarea licitaţiei de către Bodog pune în pericol vieţile pacienţilor. "Să îşi asume responsabilitatea cei care vor să o luăm de la zero atunci când vor muri oameni", a transmis şeful DSU. "Chiar dacă fac parte din aparatul guvernamental (...), datoria mea este în primul rând faţă de populaţia ţării", a spus el, adăugând că se simte obligat să facă publice riscurile cu care se confruntă sistemul de urgenţă "indiferent ce consecinţe va avea acest demers asupra persoanei mele", întrucât nu suntem departe de ziua "în care populaţia, pe bună dreptate, va reproşa decesul unui pacient la care fie echipajul nu a ajuns la timp din cauza defectării ambulanţei, fie echipamentele medicale nu au funcţionat".

Arafat a arătat că peste 300 din cele aproximativ 800 de ambulanţe tip B (cu asistent medical) ale SAJ şi SMURD "se apropie de 700.000 km şi alte 200 de 600.000 km", iar starea ambulanţelor de tip A (cu medic) şi a celor de Terapie Intensivă Mobilă este similară, majoritatea datând din 2007-2008, deşi casarea se face după 5 ani de la intrarea în uz sau după atingerea a 500.000 km.

Minciuni

Într-o scrisoare deschisă, Arafat a arătat că, de fapt, scopul lui Bodog este să controleze el licitaţia. Potrivit explicaţiilor date, parteneriatul MS-IGSU avea rostul să nu mai tergiverseze înnoirea parcului de ambulanţe, stopată în 2010, prevăzând ca IGSU să organizeze licitaţii şi pentru maşinile SMURD, şi pentru SAJ. Licitaţia a fost lansată anul trecut, firma câştigătoare urmând să încheie un contract-cadru în baza căruia ulterior, prin contracte subsecvente, să livreze maşini în funcţie de resursele financiare ale beneficiarului. În ziua deschiderii ofertelor, licitaţia a fost oprită temporar pentru corectarea unor diferenţe între caietul de sarcini şi modelul de contract subsecvent, iar IGSU a făcut rectificarea, dar degeaba, căci Bodog a blocat-o invocând "motive superficiale".

Arafat a dezvăluit că anul acesta, în februarie, ANAP a constatat că procedura de licitaţie respectă legislaţia în vigoare, iar o comisie special înfiinţată de Bodog nu a găsit în caietul de sarcini nicio specificaţie care să justifice vreo suspiciune a unei "dedicaţii". Totuşi, ministrul a insistat, şi a şi reuşit, ca în martie ANAP să emită o altă adresă, contrară celei iniţiale, iar apoi s-a grăbit să anunţe MAI că MS reziliază unilateral colaborarea cu IGSU.

În această situaţie rămân doar două opţiuni, spune Arafat: fie Bodog "să revină asupra blocajului", permiţând continuarea licitaţiei, fie să reia procedura de la zero, distinct pentru dotarea SAJ de cea a SMURD, ceea ce însă ar însemna atât amânarea unui contract-cadru spre sfârşitul anului, cât şi "destandardizarea echipajelor şi crearea unor diferenţe de echipamente" între cele două servicii de urgenţă.

56 din 67 

În tot acest timp, starea ambulanţelor este proastă inclusiv în judeţul de origine al ministrului. În Bihor, SAJ are 62 de maşini operative, iar 56 dintre ele, adică peste trei sferturi, au depăşit termenul de casare: 5 au o vechime între 5-7 ani, 46 între 7-10 ani, 2 au împlinit 16 ani, iar 3 au atins 17 ani! 10 maşini au rulat peste 400.000 km, iar 26 peste 700.000 km, 2 adunând 832.000 km şi respectiv 825.000 km.

"Orice şofer ştie că la un moment dat e mai scump să tot repari o maşină veche decât să cumperi una nouă", spune managerul Gheorghe Pintea (foto), care consideră situaţia drept critică. "Avem defecţiuni tot mai des, pentru că maşinile funcţionează non-stop. În ultimele 24 de ore am avut două tamponări, ceea ce înseamnă că maşinile vor sta două săptămâni, timp în care activitatea trebuie continuată ca şi cum ar fi toate funcţionale. Se întâmplă ca o maşină să trebuiască băgată în service, că bate ceva la direcţie, şi nu poţi fiindcă aştepţi să iasă altele de la reparat. Mergi în continuare, la risc", spune Pintea.

Nu-i de mirare, aşa stând lucrurile, că maşinile cedează chiar şi în misiuni, cum s-a întâmplat recent, când o ambulanţă care aducea un copil externat din Bucureşti s-a stricat în Mureş şi a trebuit tractată. De altfel, în decembrie 2016, 4 maşini (adică 7% din total) au trebuit casate pentru că nu mai puteau fi reparate.

"Toate au probleme"

Colonelul Sorin Caba (foto), şeful ISU Crişana, care gestionează parcul auto al SMURD Bihor, spune că până acum serviciul n-a casat nicio maşină din cele 11. Asta, deşi doar 3 sunt din 2014, restul provenind din 2008 şi 2009, adică vechi de 9 şi de 8 ani. În schimb, a fost nevoie ca motoarele a 3 vehicule să fie complet înlocuite. "Autospecialele funcţionează în regim intensiv şi mereu contratimp, toate au probleme, iar repararea lor a costat în ultimii opt ani peste 75.000 euro. Doar schimbarea unui motor înseamnă un efort de 40.000 lei. În niciun an nu au rămas necheltuiţi bani din bugetul pentru reparaţii", spune ofiţerul.

În condiţiile în care de la 1 ianuarie până în 31 mai 2017 SMURD Bihor a avut 3.500 de intervenţii, în care a asistat medical 2.712 persoane, maşinile serviciului au acumulat în aceeaşi perioadă 6.400 ore de staţionare pentru reparaţii, adică 267 zile. "Mai mult de jumătate trebuiau deja înlocuite. Încărcarea este din ce în ce mai mare pe fiecare maşină, la fel şi exigenţele publicului, şi pe bună dreptate, pentru că uneori o secundă este vitală, face diferenţa între viaţă şi moarte", spune şeful ISU Crişana.

Chiar dacă ofiţerul, constrâns de disciplină, n-o spune explicit, concluzia e limpede: înnoirea ambulanţelor era o urgenţă încă din anii trecuţi, iar amânarea ei ar putea provoca fie întârzieri fatale în intervenţii, fie chiar imposibilitatea unor echipaje de a mai porni în misiuni. Pentru că nu vor avea cu ce...

"ARBITRAJ" DE SUS
De fapt, nu sunt bani

În loc să "medieze", aşa cum a promis, disputa dintre ministrul Sănătăţii şi şeful DSU, dar şi să lămurească dacă Raed Arafat sau Florian Bodog ar fi acţionat cu rea-credinţă şi din interese obscure, premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit la mijlocul săptămânii trecute cu şefa MAI, Carmen Dan, anunţând apoi că, de fapt, Guvernul nici nu are bani pentru înlocuirea ambulanţelor vechi. "În acest moment nu există finanţare pentru achiziţia acestor ambulanţe. Punem carul înaintea boilor. Îmi doresc să ajungem la un punct comun, fără orgolii, pentru că aici vorbim despre siguranţa oamenilor", a afirmat premierul, adăugând că speră că "la rectificarea bugetară care va avea loc undeva în august poate vom reuşi să găsim şi sursa financiară". Adică noi promisiuni, care nu ţin locul salvărilor trase pe dreapta...