Din 235 de orădeni supraimpozitaţi, 107 au depus contestaţii, iar numărul lor creşte. Pentru a forţa reabilitarea faţadelor, de anul acesta municipalitatea a majorat cu 400% impozitele pe clădirile aflate într-o stare nesatisfăcătoare. Sumele datorate încep de la 500 lei şi urcă la sute de euro.

"Am de plată 880 lei pentru un apartament deşi n-am cum să reabilitez singur faţada. Jumătate din clădire aparţine unei biserici care legal e scutită de impozit, aşa că nu dă banii pe tencuieli", reclamă un orădean. Şi în situaţia lui sunt zeci de familii...

Banii sau faţada!

Ilie Bolojan, primar OradeaRegula e simplă: cine îşi reabilitează faţadele clădirilor beneficiază de scutiri de impozit pe 5 ani, cine nu, de supraimpozitare până la conformare. Dacă anul trecut Consiliul Local a suprataxat cu 100% un total de 140 de imobile nereabilitate, pentru anul acesta a mărit procentul la 400%, iar lista clădirilor la 254. "Primăria suportă 20% din valoarea lucrărilor, acordă credite pentru executarea acestora şi scutiri de impozit timp de 5 ani. La facilităţi mari, trebuie să existe şi obligaţii mari", a argumentat primarul Ilie Bolojan (foto).

Hotărât să forţeze schimbarea la faţă a oraşului, edilul a impus o supraimpozitare la limita plafonului maxim de 500% permis de Codul Fiscal pentru proprietarii delăsători. Modificarea a majorat de la 2,5 lei la 10 lei impozitul pe metrul pătrat de clădire, ceea ce înseamnă că birul pentru un imobil mediu de 50 mp a sărit de la 125 lei la 500 lei.

Recordul absolut îl deţine proprietarul fostei fabrici Avântul din strada Panait Cerna, cu un impozit majorat la 155.000 lei, echivalentul a 34.300 euro, urmat la mare distanţă de cel al clădirii fostei grădiniţe Mioriţa din strada Armatei Române, care datorează "doar" 31.700 lei, echivalentul a 7.000 euro. Cât o maşină...

Încep contestaţiile...

În ciuda sumelor usturătoare, deocamdată birul şi-a ratat scopul declarat, şi anume de a declanşa un val de şantiere pentru reabilitarea clădirilor. Până săptămâna trecută au ieşit de la supraimpozitare doar 20 din cei 254 de orădeni, adică nici măcar o zecime. Unii, însă, pentru că nici nu trebuiau taxaţi! Spre exemplu, luna trecută Consiliul Local a anulat suprataxarea unei clădiri din strada Corneliu Baba deoarece deţinătorul a demonstrat că doar foloseşte  imobilul luat în chirie de la Direcţia Agricolă. Iar cum instituţiile de stat nu plătesc impozit pe clădiri, suprataxarea a trebuit anulată.

Desigur, există şi orădeni care au evitat "amenda" cerând autorizaţii de construire pentru reabilitarea imobilului, dar mult mai mulţi au contestat somaţiile primite. Până vinerea trecută 107 persoane au cerut Primăriei anularea deciziilor de suprataxare, invocând diferite motive. "Unii contestatari spun că şi-au scos sau urmează să obţină autorizaţie de construire, alţii că nu au front stradal, deci n-ar trebui să contribuie la refacerea faţadei, alţii că la acelaşi număr de stradă sunt mai multe corpuri de clădire şi Primăria le-a impus inclusiv imobilul fără probleme, alţii că nu pot demara lucrările fiindcă se opun vecinii şi, în fine, alţii pentru că împart imobilul cu instituţii ori persoane scutite de impozit, deci neinteresate să demareze lucrări de reabilitare", spune purtătorul de cuvânt al municipalităţii, Anca Grama.

Victimele vecinilor

Eduard Florea, directorul economic al Primăriei din OradeaJalbele sunt încă în analiză. "Luna aceasta vom institui o procedură de lucru care să asigure abordarea unitară a fiecărui motiv invocat", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto). Înainte de toate, municipalitatea va stabili criterii după care să impoziteze sau nu proprietarul unei locuinţe din fundul unei curţi comune, care refuză să contribuie pentru refacerea faţadei.

La fel, va decide ce face cu orădenii dispuşi să plătească pentru partea lor de faţadă, dar care sunt blocaţi de vecinii reticenţi sau de coproprietarii privaţi ori bugetari scutiţi de impozit prin lege. Un exemplu ar fi clădirea din strada Samuil Micu Klein 3. "Proprietarii de la etaj am fost somaţi să refacem faţada încă din iulie, dar Episcopia Greco-Catolică, proprietară peste tot parterul, a fost notificată abia în decembrie. E clar că singuri nu puteam reabilita faţada, dar numai noi suntem puşi la plată", reclamă un orădean. Iar oraşul e plin de asemenea exemple...

Corb la corb...

În vreme ce orădenii de rând sunt suprataxaţi usturător, proprietarii scutiţi de impozit şi instituţiile publice nu au nicio grijă. Dacă pentru modul jalnic în care arată clădiri ultracentrale precum Hotelul Parc sau şcoala Szacsvay Imre municipalitatea invocă faptul că sunt în litigiu şi nu poate investi în ele, în cazul propriului sediu nu are scuze. Palatul administrativ al oraşului, trecut pe toate pliantele turistice, are turnul atât de scorojit încât pierderile de vopsea nu mai pot fi acoperite nici cu panglica de Anul Nou. Luna trecută, pompierii au urcat pe faţada principală ca să dea jos tencuiala atârnândă, ca să nu cadă pe trecători.

De asemenea, imobile ale municipalităţii din străzile Cuza Vodă şi Avram Iancu au rămas în paragină, fosta Policlinică Mare aparţinînd Consiliului Judeţean stă de ani de zile acoperită de plase, Palatul Baroc al Episcopiei Romano Catolice arată ca după taifun, clădirea Liceului Roman Ciorogariu, revendicată de Episcopia Ortodoxă, are faţada puşcată, iar cea a Facultăţii de Medicină parcă ar fi fost ţinta unui exerciţiu de tragere.

Buni la sfaturi

Scutiţi de impozit, proprietarii instituţii publice sau biserici nu au niciun motiv să cheltuie pe tencuieli, iar Primăria nu îi "arde", deşi ar putea. "În cazul acestor imobile se pot da amenzi", admite directorul adjunct al Instituţiei Arhitectului Şef, Adriana Lipoveanu. Dar nu se dau! Anul trecut, Poliţia Locală a aplicat 75 de sancţiuni, din care doar două amenzi, şi acelea date unor orădeni care deţin imobile în Parcul Traian 7 şi pe strada Gheorghe Dima 3, iar anul acesta au fost sancţionate încă cinci persoane care deţin apartamente pe Ady Endre 16.

Singurul demers făcut în cazul instituţiilor publice, şi acela pe fondul tensiunilor dintre Primărie şi CJ, vizează fosta Policlinică Mare. "Având în vedere starea clădirii, am notificat Consiliul Judeţean să treacă la reabilitare", spune Eniko Robel, inspector de teren la compartimentul Disciplina în Construcţii al Poliţiei Locale. În condiţiile în care îşi ţine propriile clădiri dărăpănate, Primăria se fereşte însă să amendeze instituţii sau culte. Specialistă în sfaturi, se arată incapabilă să dea propriul exemplu...


MEGA-IMPOZITUL RĂMÂNE!
"Analizăm varianta legală..."

Orădenii suprataxaţi spun că vor să investească în reabilitarea faţadei, dar sunt blocaţi de vecini scutiţi de impozite, precum foştii deţinuţi politic şi deportaţi ori persoane cu handicap. În zona centrală circa 40 proprietari de apartamente din clădiri supraimpozitate, exceptaţi de la impozitare, refuză să contribuie la reabilitarea acestora. Cum printre victimele colaterale se numără inclusiv viceprimarul Mircea Mălan, municipalitatea încearcă să diferenţieze contribuabilii care vor să-şi întreţină proprietăţile de cei care nu vor. "Analizăm varianta legală ca orădenii să poată depune într-un cont bancar cota-parte ce le revine pentru reabilitarea clădirilor astfel încât, spre deosebire de vecini, să scape de supraimpozitare", explică directorul economic Eduard Florea.

O variantă ar fi ca banii să rămână indisponibilizaţi într-un fond de garanţie deschis de proprietar până când vecinii vor accepta demararea lucrărilor, iar o alta ca municipalitatea să folosească banii pentru refaceri de faţade urmând să-i pună la loc când proprietarii încep lucrările. Indiferent de soluţia aleasă, aceasta va fi implementată abia de anul viitor, după aprobarea ei de către Consiliul Local. Orădenii care nu reuşesc să demareze reabilitarea faţadelor de anul acesta vor rămâne însă cu supraimpozitul de 400%, bani pierduţi!